Editorial Fiscalitatea romaneasca indeamna investitorii sa plece si-i alunga pe cei ce vor sa vina

Sunt de acord ca imaginea creata de fiscalitatea romaneasca in randul investitorilor este una negativa. Factorul principal este permanenta schimbare a legislatiei fiscale ceea ce a condus la idea ca in mediul de afaceri romanesc nu poate exista predictibilitate si nici stabilitate.

Putem vorbi de o serie de aspecte negative, ce caracterizeaza fiscalitatea romaneasca si care pe de o parte indeamna investitorii existenti sa paraseasca mediul de afaceri din Romania iar pe de alta alimenteaza indecizia unor potentiali investitori noi de a-si extinde activitatea si de a-si plasa capitalul in Romania.

Sigur, daca e sa privim la suprafata, aceasta idee poate parea fundamentata tinand cont de numarul mare de acte normative de natura fiscala care au intrat in vigoare doar de la inceputul acestui an. Daca e sa privim insa atent aceste modificari putem observa ca ele vizeaza in mare parte doar aspecte de forma fara impact semnificativ asupra activitatii companiilor. In cea mai mare parte modificarile au constat in incercari de corectare si clarificare a unor masuri introduse anterior care au pus probleme de interpretare si aplicare sau modificarea formularisticii cu care ne-am obisnuit la fiecare inceput de an.

Schimbarile legislative din ultimul an, alte bile negre pentru Romania

Dintre masurile din ultima vreme care, in opinia mea, au inrautatit relatia cu investitorii externi, putem aminti urmatoarele:

- introducerea sistemului de TVA la incasare, o masura care a generat eforturi suplimentare din partea investitorilor atat din punct de vedere al resurselor umane implicate in pastrarea evidentei contabile cat si din perspectiva programului informatic utilizat;

- cresterea nivelului taxelor locale fara a avea in paralel si o politica de stimulare a investitiilor cu impact semnificativ;

- modificarea modului de impozitare in Romania a veniturilor reprezentand servicii prestate in afara Romaniei, o masura care a fost initial introdusa fara nici un fel de clarificari in ce priveste categoriile de servicii la care se aplica, lasand loc la tot felul de interpretari. De curand au fost introduse si norme de aplicare care au facut lumina in acest sens;

- supraimpozitarea veniturilor platite unor nerezidenti (n.r. 50%) in jurisdictii cu care Romania nu a incheiat conventii privind schimbul de informatii (n.r. off-shore);

- introducerea obligativitatii sistemului de impozitare de tip microintreprinderi (n.r. 3% din venituri) la infiintarea companiei, pana in anul urmator celui in care s-a depasit cifra de afaceri de 65.000 de euro. Dezavantajul este ca pierderea fiscala inregistrata in anul/anii de start-up nu poate fi recuperata din profiturile fiscale obtinute dupa trecerea la sistemul de impozit pe profit;

- limitari de deductibilitate la TVA inregistrat la achizitia de autovehicule precum si limitari de deductibilitate a cheltuielilor inregistrate cu aceste mijloace de transport, inclusiv in ce priveste amortizarea. Masura este defavorabila atat sectorului automotive cat si potentialilor clienti persoane juridice.

- introducerea unei supraimpozitari de 85% la salariile compensatorii platite persoanelor cu functii de conducere la inchiderea relatiilor de munca. Aceasta masura face din ce in ce mai grea misiunea de restructurare a societatilor de stat privatizate dar si a celorlalte companii care doresc sa incheie pe cale amiabila relatiile contractuale cu persoane din conducere cu care nu se doreste continuarea colaborarii.

Totusi, in opinia mea, in esenta sistemul de impozitare din Romania, desi promovat incorect in randul investitorilor straini, ofera si avantaje daca e sa ne gandim cel putin la cota de impozit pe profit relativ redusa si la numarul mare de tratate de evitare a dublei impuneri pe care tara noastra le are incheiate cu alte state.

Lipsa de promovare, problema Romaniei si in materie de fiscalitate

Prin urmare, din perspectiva investitorilor repatrierea profiturilor realizate de subsidiarele din Romania precum si a castigurilor de capital nu presupune costuri semnificative.

In plus, ca urmare a implementarii legislatiei Uniunii Europene, exista garantia ca regulile si avantajele stabilite la nivel comunitar pe anumite arii fiscale (n.r. TVA, impozit dividende, redevente, dobanzi, etc.) vor fi disponibile si in cazul unor investitii efectuate in Romania, asigurandu-se astfel un anumit grad de confort.

In concluzie, au fost introduse destul de multe masuri noi cu efect negativ in ultima perioada. Totusi, dupa cum se poate observa impactul este unul cel putin discutabil. De asemenea, au fost introduse si masuri cu efect pozitiv (e.g. posibilitatea consolidarii pierderilor la nivelul sediilor permanente din Romania apartinand aceleiasi entitati) doar ca acestea nu sunt suficient promovate.

Prin urmare, nu fiscalitatea este cea care impinge investitorii catre alte jurisdictii. Factorii semnificativi care concura la acest fenomen pot fi mai degraba instabilitatea legislativa, lipsa de predictibilitate, birocratia excesiva si de ce nu lipsa unei politici clare de promovare a avantajelor pe care le ofera legislatia romaneasca.

Articol realizat de Gabriel Sarbu, Tax Manager in cadrul firmei de audit, contabilitate si consultanta fiscala Mazars Romania.