Taxa clawback: "Ghimpele" din sistemul de sanatate - Interviu Business24

Taxa clawback este una dintre cele mai "disputate" masuri legislative. Reprezentantii CNAS sustin ca taxa a permis accesul pacientilor la medicamente si evitarea unui colaps al sistemului de sanatate. De cealalta parte a baricadei sunt reprezentantii industriei farmaceutice care sustin ca taxa in forma actuala va duce la blocarea listei de medicamente compensate.

Cristian Lutan, directorul executiv adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) prezinta consecintele taxei clawback.

Reprezentantii industriei farmarceutice vorbesc de efecte negative ale taxei clawback atat din punct de vedere social cat si din punct de vedere economic. Care sunt acestea?

Conform reglementarilor intrate in vigoare la inceputul lui octombrie 2011, taxa clawback presupune ca producatorii de medicamente sa achite integral diferenta dintre consumul real de medicamente si bugetul alocat, creandu-se astfel un mediu economic impredictibil si neprietenos.

Spre exemplu, in 2010 diferenta dintre consumul de medicamente si necesarul real a fost de 1 miliard de lei. La nivelul anului 2011 cifra este una similara, fapt care a determinat extinderea termenelor de plata pana la aproximativ un an.

Practic, pentru ca taxa nu este calculata ca diferenta dintre consumul din 2011 si cel din 2012, producatorii vor fi obligati sa plateasca anul acesta sume uriase (peste 250 milioane euro) inainte chiar de a-si fi primit banii datorati de stat pentru livrarile anterioare (1.3 miliarde euro).

Din punct de vedere al pacientilor, lipsa de sustenabilitate pentru producatori inseamna un risc crescut de deficiente la nivelul sistemului. Din pacate, acest nivel de sustenabilitate a fost deja atins. Mai mult, taxa contine o prevedere direct indreptata asupra pacientilor.

Daca un productor, din orice motive, nu isi achita integral taxa, intregul sau portofoliu este exclus de la compensare. Practic, pacientii sunt sanctionati daca un actor economic nu-si indeplineste obligatiile fata de stat.

Efectele economice si cele sociale sunt interdependente si astfel efectele negative economice se resimt la nivel social. Spre exemplu, pentru producatorii de medicamente, o solutie pentru gestionarea impactului economic al taxei clawback o reprezinta reducerea costurilor.

Acest lucru are consecinte la nivel social precum reducerea locurilor de munca, ceea ce va aduce dupa sine: diminuarea contributiilor la bugetul de stat, reducerea bugetului de educatie medicala stiintifica si al celui de responsabilitate sociala.

Taxa clawback este una dintre cele mai contestate masuri legislative adoptate de Guvern. Care sunt repercusiunile directe pe care aceasta masura le are asupra producatorilor de medicamente?

Nu se poate vorbi despre un impact doar la nivelul producatorilor de medicamente. Sistemul de sanatate are la baza un lant ce incepe de la producatori si se termina la pacienti. Orice repercusiune resimtita de producatorii de medicamente se va propaga ulterior pe intregul lant farmaceutic.

De asemenea, taxa clawback trebuie privita in contextul celorlalte reglementari din sistemul sanitar. Taxa clawback, pe langa faptul ca nu este predictibila (producatorii nu pot estima valoarea ei), este colectata inainte ca producatorii sa incaseze banii pentru medicamentele compensate.

Termenul de plata al acestor sume este de peste 300 zile la nivel de farmacie. Facturi in valoare de 550 milioane de lei pentru medicamentele eliberate in 2010 abia au fost inregistrate, ele nefiind platite.

La toate acestea se adauga faptul ca in Romania sunt cele mai mici preturi la medicamente din Europa, ceea ce incurajeaza exporturile. Cine sufera in final? Pacientii care cauta medicamentele plecate din tara prin exporturi paralele si care vor fi nevoiti sa isi schimbe schemele de tratament.

Care sunt diferentele estentiale intre taxa clawback din Romania, si taxe asemanatoare adoptate in alte state europene?

Taxa clawback se aplica in prezent si in alte tari ale UE, insa nicio tara nu foloseste acest mecanism implementat de autoritatile romane si mai mult, statul nu percepe astfel de taxe inainte sa-si plateasca datoriile catre producatori.

In Belgia, de pilda, exista o contributie de 6.73% aplicata pe valoarea vanzarilor rambursate si o taxa de 1% pe vanzarile produselor ne-rambursate in anul 2010.

In Croatia exista o contributie de 3% din vanzarile produselor rambursate, iar in Spania de 2% din valoarea vanzarilor rambursate. Valori similare ale taxei sunt percepute atat in Polonia (3% din valoarea vanzarilor rambursate), cat si in Italia (3,65% din valoarea vanzarilor rambursate - impartit pe tot lantul de distributie: de la producatori la farmacii).

Cea mai mare valoare a taxei clawback din Europa se percepe in Ungaria - 20% - insa in aceasta tara medicamentele sunt platite de stat la maximum o luna, fata de 1 an, la cat au ajuns termenele de plata in Romania.

Ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, a declarat marti ca exista o deschidere pentru imbunatatirea taxei clawback. Ce aspecte ar trebui imbunatatite?

Sunt foarte multe aspecte care pot fi imbunatatite in ceea ce priveste taxa clawback. In primul rand, taxa se aplica la pretul de raft al medicamentelor, ceea ce inseamna ca producatorii de medicamente sunt obligati sa achite o taxa atat pentru adaosul distribuitorilor, al famaciilor, dar si pe TVA. Solutia in acest caz este calcularea taxei clawback la pretul de producator.

Un alt aspect negativ al taxei clawback este impredictibilitatea acesteia. ARPIM sustine implementarea unui plafon, astfel ca statul sa poata sti ce suma urmeaza sa colecteze, iar producatorii de medicamente sa stie exact cat au de platit.

Care este impactul medical pe care il poate avea taxa clawback?

Impactul medical al taxei este o consecinta a lipsei totale de predictibilitate a acesteia. Companiile farmaceutice nu pot estima valoarea taxei pe care ei trebuie sa o achite, iar daca diferenta dintre consumul de medicamente si bugetul alocat este prea mare, atunci exista un risc considerabil de restructurare a activitatii companiilor.

Care este cea mai mare problema cu care va confruntati?

Blocarea listei de medicamente compensate. Medicamentele inovatoare descoperite de companiile noastre si lansate in Europa in ultimii 5 ani nu sunt disponibile si pacientilor romani.

Lipsa de predictibilitate privind deschiderea acestei liste complica stabilitatea si planurile de viitor ale companiilor farmaceutice.