Confiscarea averilor ilicite, o lege frumoasa, dar proasta. Vezi interlopi arestati, cu averi in libertate Video

Romania a adoptat, inca din 2012, legea confiscarii averilor, insa procurorii nu au apelat de prea multe ori la ea. Se "impiedica" tot de legislatie, recunoaste chiar Procuror Sef al DNA, Codruta Kovesi. Totusi, avocatii spun ca legea "ar cauza prea mare deranj".

Autoritatile lucreaza din nou la aceasta lege pentru a o reintroduce, intr-o formula mai clara, din 2014 in noul Cod Penal. Potrivit prevederilor legale, in cazul in care o persoana este condamnata la minimum cinci ani de inchisoare, procurorii au obligatia sa dovedeasca de unde provine averea acelei persoane.

"Legea aceasta a fost introdusa de Catalin Predoiu si ea prevede ca atunci cand judecatorul are convingerea ca o parte sau tot patrimoniul celui condamnat penal sa poata dispune confiscarea averii. Procurorul trebuie sa convinga judecatorul ca acel patrimoniu a fost obtinut din savarsirea infractiunii pentru care a fost condamnat. Se introduce prezumtia de nelegalitate. S-a trecut deja de prezumptie prin condamnare si atunci nu il mai prezumezi ca fiind nevinovat si nu mai prezumezi ca averea lui a fost obtinuta in mod licit. Nu mai ai prezumtia de licit ai prezumtia de ilicit", a explicat pentru Business24 avocatul Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran.

Gabriel Biris, avocat

La randul ei, Procurorul sef al DNA, Codruta Kovesi a declarat ca anul trecut, instantele au dispus recuperarea de produse obtinute in urma unor infractiuni in valoare totala de peste 107 milioane de euro.

Care sunt "piedicile" legislative

Procurorul sef al DNA a mai aratat ca din analizele Oficiului de Recuperare a Creantelor din Ministerul Justitiei rezulta ca, in prezent, organele fiscale reusesc sa recupereze un procent neinsemnat din sumele confiscate prin hotarari definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile apartinand persoanelor condamnate atunci cand nu s-au dispus masuri asiguratorii pe parcursul procesului penale.

Kovesi a mai spus ca, din cauza cadrului legal restrictiv, atunci cand se dispune confiscarea unor sume provenite din infractiuni, executarea efectiva a hotararii judecatoresti se realizeaza in mod sporadic.

Un singur caz s-a inregistrat in Romania de confiscare a averii ilicite, pentru un politist din Constanta acuzat de coruptie. Judecatorii au dispus confiscarea a doua apartamente aflate in proprietatea politistului si a caror provenienta nu o putea dovedi.

Intre timp, averile de milioane de euro ale clanurilor de interlopi raman "neatinse". In cel mai fericit caz, autoritatile pun sechestru pe bunurile lor si poate, dupa condamnare pot confisca averea.

Condamnari din care si bugetul de stat ar fi "profitat": averea "Camatarilor"

In acest an, dupa intrarea in vigoare a legii confiscarii extinse a averilor ilicite, autoritatile au dispus arestarea preventiva a lui Nutu Balint, zis "Camataru".

Legea le permite procurorilor sa confiste ceea ce a afacut obiectul direct al infractiunii, insa nu bunurile dobandite din veniturile ilegale.

"Spre exemplu, daca esti prins cu un tir transportand marfa ilegala, iti confisca pe loc masina si marfa, dar nu pot face acelasi lucru cu averea obtinuta pana atunci", a explicat avocatul Gabriel Biris.

In urma perchezitiilor, politistii au ridicat de la locuita familiei Balint aproape 200.000 de lei, 33.000 de euro, 3.400 de dolari, opt arme de foc si munitie aferenta acestora, dar si mai multe masini care apartineau membrilor gruparilor.

Fratii Nutu si Sile Balint

Deasemenea, oamenii legii au confiscat mai multe laptopuri, telefoane mobile, aproximativ un kilogram de aur, peste 10 grame de droguri, noua ceasuri, dar si mai multe inscrisuri pe care le foloseau pentru a intreprinde activitati de camata precum documente bancare, contracte de vanzare-cumparare, contracte de imprumut si mai multe agende.

Vila estimata la doua milioane de euro detinuta de Nutu Camataru. Sursa: Evz

Totusi, de averea lui Balint procurorii inca nu s-au atins. Au pus sechestrul asigurator asupra bunurilor detinute de Ion Balint, respectiv vila din comuna Gruiu (Ilfov) estimata la 2 milioane de euro si pe patru autoturisme de lux.

Clanul "Butoane" si flota scoasa la "plimbare"

Un alt clan certat cu legea este cel de la Girgiu, numit "Butoane". Capii clanului, care aveau "relatii apropiate" cu mai multi angajati ai Garzii Financiare au fost arestati de DIICOT in acest an.

Controalele din interior ale Garzii Financiare au descoperit ca prejudiciul provocat de reteaua protejata de membri din fosta conducere a ANAF se ridica la aproape 40 de milioane de euro (179.424.771 lei). Din aceasta suma, peste 25 de milioane de euro (113.791.248 de lei) au provenit din neplata de TVA, iar restul de 15 milioane de euro (65.633.523 de lei) au provenit din neplata impozitului pe profit

Reteaua era formata din 25 de societati comerciale, grupate in furnizori, firme beneficiare si firme intermediare.

Un numar de 9 societati comerciale dintre cele 35 au functionat ca beneficiari ai marfii. Acestea inregistrau achizitii de la restul firmelor, marcau TVA deductibil si cheltuieli deductibile, folosind ca justificare tranzactii comerciale nereale.

Procurorii au confiscat 30 de masini de lux care apartin persoanelor implicate in dosarul evazionistilor. Masinile valoreaza circa 1 milion de euro, dar deocamdata banii sunt doar "blocati" de stat.