Modificarile la legea insolventei incalca principiul celeritatii - Interviu Casa de Insolventa Transilvania

Luni, 28 Ianuarie 2013, ora 11:45
6025 citiri
Modificarile la legea insolventei incalca principiul celeritatii - Interviu Casa de Insolventa Transilvania

Modificarile pe care Guvernul le propune la legea insolventei nu vor avea ca rezultat reducerea evaziunii fiscale, explica Andrei Cionca, managing partner Casa de Insolventa Transilvania.

Autoritatile propun modificarea legii 85/2006 in sensul introducerii posibilitatii de a fi efectuate inspectii fiscale si dupa data deschiderii procedurii insolventei si conditionarea intrarii in insolventa voluntara de efectuarea inspectiei fiscale. Potrivit avocatului, aceste masuri incalca, printre altele, principiul care sta la baza intregii proceduri a insolventei: celeritatii (rapiditatea cu care ar trebui sa se desfasoare procedura).

Care credeti ca este scopul unor asemenea schimbari legislative? Ce urmaresc, mai exact, autoritatile?

Credem ca scopul este cel declarat: reducerea evaziunii fiscale. Cel mai probabil, prin toate aceste masuri se urmareste reducerea impactului pe care il au in economie acele activitati frauduloase desfasurate de asa-zisii "tepari".

Din punctul nostru de vedere, efectuarea unui control fiscal inainte de deschiderea procedurii, cand aceasta se face la cererea debitoarei, nu va avea efecte in privinta evaziunii fiscale. Rolul unei inspectii fiscale este de a stabili realitatea datoriilor catre stat. Actualmente nu exista impedimente in a efectua inspectiei fiscale in timpul procedurii, prin urmare nu vedem care este legatura intre combaterea evaziunii fiscale si cerinta ca cererea debitorului sa fie conditionata de efectuarea controlului fiscal.

Pe cine avantajeaza aceste schimbari?

Aparent, statul este avantajat. Insa doar aparent. Insolventa este caracterizata de celeritate (rapiditate), dar si de preeminenta reorganizarii in detrimentul falimentului. Potrivit legii, compania care se afla in insolventa trebuie sa declare aceasta tribunalului si sa solicite deschiderea procedurii in 30 de zile. Cererea se judeca de urgenta in 5 zile. Asta pentru ca insolventa trebuie declarata cat mai urgent, cat mai aproape de momentul aparitiei, pentru a se putea lua cat mai din timp masurile necesare redresarii si evitarii falimentului.

Orice intarziere duce la inrautatirea situatiei companiei si, deci, reducerea sanselor redresarii. Or, redresarea este totdeauna mai profitabila atat pentru creditori, ca grad de recuperare, cat si pentru stat, deoarece se pastreaza locurile de munca si, mai important, se pastreaza un contribuabil in circuitul economic.

Pornind de la aceste considerente, sa conditionezi deschiderea procedurii de efectuarea unui control fiscal - care dureaza, mai ales la societatile mari si cu activitate complexa - poate submina sansele si asa reduse de redresare a companiilor.

Ganditi-va ca odata cu deschiderea procedurii se suspenda orice executare silita individuala, creditorii neputand in mod individual, prin executare silita, sa scoata la vanzare bunurile debitorului sau sa puna popriri pe cont, paralizand activitatea societatii. Or, daca in piata apare stirea ca un debitor isi efectueaza controlul in vederea deschiderii procedurii, este clar ca de la acea data si pana la deschirea efectiva a procedurii toti creditorii vor incerca pe orice cai sa isi recupereze creantele, iar furnizorii vor sista livrarile catre companie, stopand practic activitatea acesteia.

Un element bun al initiativei este intentia de a usura obtinerea de esalonari ale datoriilor pentru firmele aflate in dificultate. Aceasta masura va fi una benefica, pentru ca acum statul voteaza foarte rar planuri de reorganizare care prevad esalonari ale datoriilor bugetare.

Cum ar putea influenta piata insolventelor? Vorbim de o piata care a inflorit in ultimii ani. Poate o asemenea masura conduce la o reducere a evaziunii fiscale?

Impactul asupra pietei insolventelor s-ar putea sa fie negativ. Administratorii sau asociatii societatilor in insolventa, sau a caror insolventa este iminenta, care nu si-au desfasurat activitatile exact "dupa litera legii" s-ar putea sa devina mai reticenti fata de solutia intrarii in insolventa, dupa intrarea in vigoare a acestor modificari. Aceasta, din punct de vedere subiectiv. Dintr-un punct de vedere obiectiv, simpla introducere a obligativitatii inspectiei fiscale prealabile deschiderii procedurii insolventei va crea probleme semnificative.

In primul rand, este un drept si o obligatie a companiei care se afla in insolventa sau in stare iminenta de a intra in insolventa de a se adresa instantelor de judecata cu o cerere de punere sub protectia legii insolventei.

Introducerea unei conditii prealabile constituie, in opinia noastra, o ingradire nejustificata a dreptului de liber acces la justitie al companiei insolvente. De asemenea, succesul unei reorganizari judiciare, in conditiile actuale ale economiei noastre, consta in cele mai multe cazuri si in elementul surprizei cu care se demareaza.

Or, o inspectie fiscala nu este de cele mai multe ori de scurta durata. Astfel ca, de la data formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei pana la finalizarea inspectiei fiscale este foarte posibil ca respectiva companie sa-si vada sansele de reorganizare reduse la zero (creditorii ii taie creditul comercial, furnizorii care si-au rezervat dreptul de proprietate asupra marfurilor vor solicita returnarea etc.).

Pe de alta parte, asa cum am zis, legea insolventei prevede obligativitatea formularii unei cereri de intrare in insolventa, in maxim 30 de zile de la data la care debitoarea constata ca este in stare de insolventa. Starea de insolventa este un fapt, usor de determinat de catre companie si de catre instanta de judecata. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevazut obligativitatea formularii cererii si a judecarii acesteia intr-un termen scurt, pentru a maximiza sansele de reorganizare. Celeritatea este esenta procedurii insolventei. Sa efectuezi inspectia fiscala inainte de fi admisa cererea de insolventa a companiei incalca atat principiul celeritatii cat si pe cel al preeminentei reorganizarii fata de faliment si nici nu are vreo importanta practica in a stabili daca exista sau nu a starea de insolventa. Insolventa este o stare de fapt care se poate determina relativ usor de catre judecatorul-sindic (asa cum se intampla de altfel acum in practica) din evidentele contabile ale companiei (balanta, extrase de cont si de registru de casa).

Credeti ca asemenea schimbari vor ingreuna procesul de reorganizare a unei companii sub un administror judiciar?

Din punctul nostru de vedere, introducerea obligativitatii efectuarii inspectiei fiscale inainte de deschiderea procedurii nu este benefica, pentru motivele de mai sus. In schimb, consideram utila efectuarea inspectiei fiscale DUPA deschiderea procedurii de insolventa. De altfel, aceasta este si practica majoritatii organelor fiscale. Si tot in practica, se accepta de cele mai multe instante inscrierea in tabelul de creante, chiar si dupa definitivarea acestuia, a obligatiilor fiscale determinate in urma efectuarii inspectiei fiscale.

Am propune modificarea legii nr.85 pentru a se introduce expres posibilitatea de a modifica tabelul definitiv de creante cu rezultatele inspectiei fiscale efectuate dupa deschidere a procedurii.

Credem ca aceasta masura, combinata cu celelalte pe care doreste guvernul sa le ia, este suficienta pentru realizarea scopului urmarit, respectiv reducerea evaziunii fiscale, fara a ingreuna fara rost si fara a compromite aproape iremediabil sansele de reorganizare ale companiilor de buna-credinta, care se afla in dificultate financiara din cauze obiective, generate de criza financiara si economica.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

#Cionca lege insolventa, #CITR modificari lege insolventa, #Andrei Cionca interviu , #Lege insolventa