CITR: Legea insolventei va fluidiza procesul judiciar si va avea efecte pozitive in mediul de afaceri

Modificarile Legii privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, care va intra in vigoare incepand de sambata, vor fluidiza procesul judiciar si vor avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, acestea fiind considerate benefice de specialistii in insolventa ai CITR, parte a CITR Group.

"Suntem in plin proces de reformare a dreptului insolventei; ceea ce a inceput cu Ordonanta de urgenta 91/2013, care a provocat la momentul respectiv valuri de nemultumire si contestatii, se finalizeaza in cele din urma intr-o forma mai compacta prin noua lege a insolventei. Din punctul nostru de vedere, aceasta forma a legii este de bun augur si va aduce imbunatatiri in desfasurarea procedurilor de insolventa", a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR.

Care sunt noile standarde din forma finala a legii

In forma finala a legii au fost introduse noi standarde benefice pentru procedura, precum cel al inventarierii averii debitorului in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus pentru perioada observatiei etc. Sunt practici pe care CITR le sustine de multa vreme, intrucat ele asigura fluenta procedurii.

Legea raspunde si unor dileme ale legislatiei anterioare, cum sunt, de exemplu, actiunile creditorului bugetar in procedura. Un astfel de concept este testul creditorului privat, extrem de util, in special aplicat problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creantelor bugetare. Testul analizeaza daca Statul, in calitatea sa de creditor privat, urmareste maximizarea sanselor de a recupera intreaga datorie. Daca un creditor privat, pus in aceleasi conditii cu creditorul bugetar, ar accepta o reducere a creantei sale prin plan, o eventuala acceptare de catre creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creantei sale nu constituie ajutor de stat.

Obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare

O alta noutate importanta este posibilitatea acordata creditorilor si administratorului judiciar de a formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare. Ele sunt apoi solutionate de catre judecatorul sindic, iar in cazul admiterii contestatiei, evaluatorul este obligat sa raspunda obiectiunilor.

In situatia in care raspunsul nu e satisfacator, judecatorul poate dispune efectuarea unei noi expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare, insotita de controlul judiciar al judecatorului sindic, va asigura corectitudinea lor si un cadru mai securizant pentru participantii la procedura.

O prevedere de asemenea importanta, in cazul intrarii in faliment prin esuarea reorganizarii, este revenirea la tabelul definitiv a tuturor creantelor impotriva debitorului si renasterea creantelor reduse prin plan. Astfel este descurajata propunerea unor planuri neviabile, doar pentru a beneficia de asa-numitul hair-cut al creantelor.

Nu in ultimul rand, un pas inainte este si introducerea in Lege a unor mecanisme clare si eficiente pentru protejarea creantei finantatorilor din perioadele de observatie si reorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de new money priviledge. Aceasta prevedere este un foarte mare progres legislativ, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri.