Forta majora, cazul fortuit si impreviziunea: Ce se intampla cu obligatiile contractuale in momente de criza

Joi, 19 Martie 2020, ora 16:56
14578 citiri
Forta majora, cazul fortuit si impreviziunea: Ce se intampla cu obligatiile contractuale in momente de criza
Foto: Oana Stratula, Stratula si Asociatii

Situatia cu care se confrunta in prezent tara noastra este una care produce, inevitabil, o serie de consecinte, care impacteaza raporturile juridice, in general, si raporturile contractuale, in special, in conditiile in care exista numeroase situatii in care una din partile contractante nu-si mai poate indeplini, in tot sau in parte, obligatiile asumate.

Probabil ca una dintre cele mai des intalnite intrebari, zilele acestea, se refera la posibilitatea de a invoca forta majora sau alta institutie juridica, pentru a nu mai executa un contract care a devenit fie imposibil de executat, fie prea impovarator, ori pentru a obtine o reducere a prestatiilor.

Dat fiind ca exista importante deosebiri intre diversele institutii juridice aplicabile intr-o astfel de situatie, ne propunem ca, in prezenta analiza, sa ne referim la distinctiile dintre forta majora, cazul fortuit si impreviziune, la efectele acestora asupra obligatiilor asumate de catre parti si a caror executare este afectata de starea de urgenta decretata in Romania precum si, in concret, de situatia personala in care se pot afla partile contractante sau reprezentantii lor.

Nu vom trata acele efecte care sunt reglementate prin Decretul de instituire a starii de urgenta, si care se vor aplica per se, ci ne vom raporta la situatia concreta existenta, la impactul efectiv pe care masurile administrative si legale impuse il au, precum si la situatia economica generala cu impact asupra mediului de afaceri.

Trebuie spus ca invocarea anumitor institutii juridice in mecanismele contractuale poate avea la baza un eveniment cu aplicabilitate generala, cum este cazul fortei majore, sau o situatie particulara in care se pot afla agentii economici sau reprezentantii acestora, in situatia cazului fortuit sau a impreviziunii - ceea ce reprezinta o prima deosebire importanta intre cele trei notiuni juridice.

Ce este forta majora

Astfel, se ridica o prima intrebare si anume, daca situatia prezenta in Romania poate contura elementele unei forte majore, care sa poata fi invocata in exonerarea de raspundere contractuala, in sensul ca debitorul unei obligatii contractuale neexecutate, ca urmare a interventiei cazului de forta majora, sa nu raspunda pentru neexecutarea obligatiei.

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie spus mai intai ca forta majora este definita de Codul Civil Roman ca fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.

Deci, pentru ca una din partile contractului sa poata invoca forta majora, pentru a fi exonerata de raspundere contractuala, trebuie ca evenimentul extern, din cauza caruia nu si-a mai putut indeplini obligatiile, sa nu fi putut fi prevazut, invins si evitat de nicio alta persoana aflata intr-o situatie similara.

Este necesar, asadar, pe de o parte, ca evenimentul invocat sa fie exterior conduitei partilor, imprevizibil si de neinlaturat, iar, pe de alta parte, ca persona care il invoca sa fi luat toate masurile pentru a-l putea evita ori a-i limita efectele.

Aceasta posibilitate se evalueaza prin raportare la capacitatea si diligenta unui om mediu, normal, prudent si diligent, de la caz la caz, in functie de particularitatile concrete in care s-a aflat partea contractuala si de prevederile contractului (trebuie spus ca partile pot prevedea si o clauza prin care raspunderea sa nu fie eliminata pentru forta majora).

Spre exemplu, nu va fi forta majora in situatia in care un transportator in regim TIR nu reuseste sa livreze la timp bunurile din cauza aglomerarii tranzitului la granita, ci, in acest caz, am putea vorbi, eventual, de un caz fortuit sau de impreviziune. In schimb, daca granitele tarii ar fi inchise total, o astfel de situatie poate valora forta majora, daca bunurile fiind perisabile trebuiau livrate in perioada in care subzista masura inchiderii granitelor.

Este util de stiut ca, in cazul contractelor internationale, Camera de Comert si Industrie a Romaniei avizeaza, la cerere, pentru societatile romanesti, pe baza de documentatie, existenta cazurilor de forta majora si efectele acestora asupra executarii obligatiilor comerciale internationale, in timp ce, in cazul contractelor incheiate de entitati juridice romane, camerele de comert judetene sunt cele care au aceasta atributie.

Ce este cazul fortuit

O alta institutie juridica ce si-ar putea gasi aplicabilitate este cazul fortuit, definit de lege ca fiind un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs.

O astfel de situatie nu este general valabila ci influenteaza doar comportamentul contractual al partii care se afla intr-o imposibilitate de a-si indeplini obligatiile, din cauza cazului fortuit respectiv.

O astfel de situatie ar putea fi, dupa caz, carantina sau izolarea la domiciliu in care s-ar afla reprezentantul partii contractante, sau orice alta situatie care nu a putut fi impiedicata si nici prevazuta de catre partea contractanta chemata sa isi execute obligatiile. Cu toate acestea, nu intotdeauna carantina sau izolarea pot fi cazuri fortuite, in masura in care executarea obligatiilor nu a devenit imposibila ci doar mai oneroasa.

Analiza se va face deci de la caz la caz, in functie de tipul obligatiei, imposibilitatea executarii trebuind sa fie dovedita de catre cel care o invoca. Astfel, spre exemplu, daca persoana aflata in carantina sau izolare nu este lipsita in aceasta perioada de sursele de venituri pe care le avea si inainte, nu ar putea invoca o imposibilitate de executare a unor obligatii contractuale de plata.

Pe de alta parte, daca o persoana incheie o promisiune de vanzare cumparare si la momentul la care trebuie incheiata vanzarea se afla in carantinta, acea persoana nu va putea fi tinuta raspunzatoare pentru neincheierea la termen a contractului de vanzare cumparare, din motivul carantinei sau al izolarii.

Trebuie mentionat ca cel care doreste sa invoce in favoarea sa un caz fortuit de neexecutare trebuie sa dovedeasca atat caracterul neprevazut al evenimentului cat si imposibilitatea in care s-a aflat. In cazul in care nu s-a aflat intr-o imposibilitate de a-si executa obligatiile, nu mai vorbim de un caz fortuit ci, eventual, de impreviziune.

Teoria impreviziunii - rebus sic stantibus

In principiu, contractele valabil incheiate se bucura de forta obligatorie, in sensul ca partile sunt tinute sa isi execute obligatiile, chiar daca executarea lor a devenit mai oneroasa, fie datorita cresterii costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii valorii contraprestatiei.

Impreviziunea reprezinta o exceptie de la forta obligatorie a contractului, in sensul ca, daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa, datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor, care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei, instanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, fie incetarea contractului, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Deci, daca intreaga situatie generata de epidemia de COVID 19 ar reprezenta o schimbare exceptionala a imprejurarilor in care a fost incheiat contractul (fapt care se determina de judecator, pe baza probelor prezentate de persoana interesata) partea afectata de aceasta schimbare poate solicita instantei adaptarea contractului, pentru a se distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor sau chiar incetarea contractului, la o data si in conditii pe care le va stabili tot instanta.

Pentru a se putea dispune astfel de masuri judiciare, este necesar ca schimbarea exceptionala a imprejurarilor sa aiba loc dupa semnarea contractului si sa nu fi putut fi avuta in vedere de cel chemat sa isi execute obligatiile, in momentul cand a incheiat contractul.

In acelasi timp este de precizat ca nu exista o astfel de posibilitate, daca debitorul si-a asumat in mod expres, in contract, riscul schimbarii imprejurarilor sau daca se poate considera, in mod rezonabil, ca si-a asumat acest risc.

In fine, pentru a se incerca adaptarea sau incetarea in instanta a contractului, partea interesata trebuie sa incerce, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, sa negocieze adaptarea contractului.

In concluzie, in functie de imprejurarea daca exista o impiedicare efectiva si absoluta a persoanei de a-si executa obligatiile, sau o impiedicare subiectiva, ori daca obligatiile au devenit nu imposibil de executat ci excesiv de oneroase datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor, ce face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei, oricare dintre aceste institutii juridice poate deveni aplicabila.

Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula si Asociatii

#forta majora contract, #caz forturi contract, #obligatii contractuale forta majora , #Lege avocat