Editorial avocat Oana Stratula. Cele mai importante modificari ale noului Cod penal, pentru mediul de afaceri

Vineri, 07 Februarie 2014, ora 08:15
6782 citiri
Editorial avocat Oana Stratula. Cele mai importante modificari ale noului Cod penal, pentru mediul de afaceri
Oana Stratula, Partner Stratula Mocanu & Asociatii

In scopul de a realiza o corelatie intre realitatea de fapt si norma juridica sanctionatorie, Codul penal si Codul de procedura penala, intrate in vigoare la data de 1 februarie 2014, aduc o serie de noutati in ceea ce priveste masurile pe care le poate lua instanta penala, in scopul protejarii intereselor creditorilor, precum si incriminarea unor fapte care, pana la acest moment, erau de natura sa atraga doar raspunderea civila, in sens larg, a persoanelor vinovate.

Astfel, judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau, dupa caz, judecatorul de camera preliminara ori instanta poate dispune interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, inceputa anterior sau in cursul urmaririi penale;interzicerea unor operatiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice; interzicerea incheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar;interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor cu ocazia carora a fost comisa infractiunea.

O noua infractiune: Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor

Pe de alta parte, Noul Cod Penal, prin art. 239, incrimineaza o noua forma a abuzului de incredere, respectiv abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, constand in fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor.

Astfel, odata cu intrarea in vigoare a noii legi penale, operatiunile practicate anterior de debitori, in mod frecvent, constand in diminuarea, fie reala, fie fictiva a patrimoniului, in scopul fraudarii intereselor creditorilor, care se vedeau in situatia de a nu-si mai putea recupera creantele fata de debitorul respectiv, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

O alta modalitate de savarsire a infractiunii de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor consta in fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.

Cu alte cuvinte, spre exemplu, daca o persoana achizitioneaza un bun cu plata in rate, stiind ca nu va putea achita ratele respective si ca, astfel, va produce o paguba vanzatorului - creditor, savarseste infractiunea anterior mentionata.

Sintagma "stiind ca nu va putea plati", utilizata de legiuitor, are in vedere, cu certitudine, intentia directa a debitorului care prevede ca va produce o paguba creditorului si urmareste producerea acestei pagube, prin achizitionarea unor produse sau servicii pe care stie ca nu le poate plati.

Desigur ca probarea efectiva a intentiei directe, respectiv a faptului ca debitorul stia ca nu va putea plati, va pune probleme in practica, in conditiile in care este de asteptat ca persoana vinovata sa se apere invocand ca, in realitate, nu a stiut ca nu va putea plati, ci a sperat ca, pana la scadenta, spre exemplu, sa faca rost de banii necesari.

Licitatiile publice, in atentia noului Cod penal

Tot cu caracter de noutate, Codul penal incrimineaza fapta de deturnare a licitatiilor publice, constand in indepartarea, prin constrangere sau corupere, a unui participant de la o licitatie publica ori intelegerea intre participanti pentru a denatura pretul de adjudecare, pedeapsa fiind inchisoarea de la 1 la 5 ani.

O forma speciala de inselaciune, in legatura cu fondurile publice, este sanctionata prin prevederile art. 306 Cod penal - obtinerea ilegala de fonduri - si consta in folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobarilor sau garantiilor necesare acordarii finantarilor obtinute sau garantate din fonduri publice, daca are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri.

Bancruta intra in Codul penal

Infractiunile de bancruta simpla si bancruta frauduloasa, reglementate anterior de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, au fost incluse in Noul Cod Penal, fara modificari semnificative fata de forma anterioara.

Astfel, art. 240 din Noul Cod Penal - bancruta simpla - sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei, intr-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut de lege de la aparitia starii de insolventa.

Cu alte cuvinte, daca debitorul care constata aparitia starii de insolventa nu introduce cererea de deschidere a procedurii sau introduce cererea in mod tardiv, adica cu mai mult de sase luni de la expirarea termenului de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, acesta savarseste infractiunea de bancruta simpla. Spre deosebire de reglementarea anterioara, respectiv cea din Legea 85/2006, in reglementarea actuala, in cazul infractiunii de bancruta simpla, punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

In cazul bancrutei frauduloase, noua reglementare aduce o precizare suplimentara, in sensul ca, pentru a atrage raspunderea penala, faptele trebuie savarsite in frauda creditorilor.

Astfel, conform art. 241 din Noul Cod penal, constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, fapta persoanei care, in frauda creditorilor, falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate; instraineaza, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.

Prin incriminarea ca infractiuni a unor fapte savarsite de debitori, cu intentia de a frauda intelesele creditorilor, noua lege penala isi propune sa descurajeze o serie de practici devenite uzuale in mediul de afaceri si, in consecinta, sa asigure o mai buna respectare a drepturilor creditorilor si a posibilitatii acestora de a-si recupera efectiv creantele.

Editorial semnat de Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

#noul Cod penal mediu de afaceri, #noul Cod penal insolventa, #noul Cod penal creditori , #Codul penal