Miracolul de la Sibiu

Luni, 18 Decembrie 2006, ora 09:27
1297 citiri

Capitala culturala europeana din 2007 este un loc al echilibrului dintre popoare. Cu trei ani in urma, orasul Sibiu (Hermannstadt) din Transilvania romaneasca, impreuna cu Luxemburgul au fost desemnate capitale culturale europene din 2007.

Poate ca acest lucru nu inseamna foarte mult in Europa si UE care dau semne de oboseala privind extinderea. Insa in Romania evenimentul ar putea insemna cate ceva. Sibiul straluceste. Mare lucru, pot spune unii, daca se tine seama de ploaia de bani care insoteste titlul de capitala culturala europeana. A sustine aceasta, ar fi oricum ceva pripit. Marele eveniment nu constituie motivul dezvoltarii orasului, ci mai degraba este o consecinta a acesteia. Chiar si o privire fugara asupra vietii citadine lasa sa se inteleaga ca miracolul dateaza de mai multa vreme. Cum se poate explica insa dezvoltarea surprinzatoare a orasului cu 170.000 de locuitori dupa 1989? Principala conditie care a condus orasul, prin locuitorii sai, in haosul postcomunist, a fost o atitudine de relaxare istorica. Sibiul nu a fost niciodata un centru al polarizarii etnice. Specificul sau dat de sasii transilvaneni i-a rezervat o alura pasnica durabila. Exista aici intotdeauna o legatura intre obiceiurile impamantenite si curiozitatea fata de nou. (…) Chiar si dupa plecarea unei mari parti din micul popor compus din taranii solidari si orasenii intelepti, in oras s-a pastrat, se vede, modul de viata practicat de acestia.


In istoria sa, Sibiul a profitat de cele mai multe ori de esecurile orasului concurent Cluj. Astfel, cand in 1940 autoritatile romanesti au trebuit sa cedeze Ungariei Transilvania de Nord, universitatea clujeana a gasit gazduire in Sibiu. Sibiul aproape ca nu avea traditii academice proprii, dar era in schimb centrul bisericii evanghelice sasesti. Comunitatea s-a priceput la promovarea invatamantului si stiintei si a pretuit munca.


Sibiul a fost scutit de neintelegerile dintre romani si maghiari. Existau unguri prea putini in oras, iar intelectualii romani locali se dedicau, cum a facut Andrei Saguna, culturii pentru ca mai tarziu, in secolul 20, sa se ocupe inainte de toate de poezie si filozofie. Aceste afinitati existau mai mult in Carpatii din apropiere decat in oras. Simtul identitatii la romani se pierde cand nu mai exista dusmani in apropiere si face loc bucolicului. Insa, tocmai acest mediu roman-ortodox a fost leaganul unui Emile Cioran.


In timp ce in Clujul anilor '90 postul de primar a fost ocupat de un extremist roman care a reusit ca prin actiunile sale vulgare, cum ar fi vopsirea bancilor in culorile tricolorului sa se "bucure" de dezaprobare internationala, Sibiul s-a putut dezvolta ca un loc al ratiunii. In 1990, cand o data cu deschiderea granitelor aproape intreaga minoritate germana si-a facut valizele, in Sibiu au ramas mai multi germani, printre care si intelectuali. Ramanerea acestora in locurile natale a fost rasplatita curand. In Sibiu, faima proverbiala a germanilor din Romania de a fi oameni buni a luat proportiile unui mit. De mai multi ani, acolo se configureaza ceva care pare sa indeplineasca toate cliseele intelegerii dintre popoare. Virtutile secundare mult laudate in Balcani au acordat restului minoritatii germane chiar si un mandat politic. Astfel, puntea pe care o prezinta minoritatea in toasturile diplomatilor, va fi totusi construita. Si aceasta intr-un oras, in care exista o constructie numita "podul minciunilor". Legenda spune ca daca pe acest pod - care a fost de curand renovat - va pasi un mincinos, se va darama imediat. Mesajul, adresat initial in egala masura precupetilor si indragostitilor se adreseaza acum doar turistilor.


In orice caz, cele mai multe contacte concretizate prin finantari si investitii s-au realizat prin intermediul minoritatii germane si mitului acesteia. Pana la partenerul potent in calitatea de capitala culturala europeana: Luxemburgul, legat de Sibiu prin sasii din regiunea Moselei si prin asemanarea frapanta a dialectelor din Transilvania si Luxemburg.


Un rol deloc neglijabil in miracolul de la Sibiu au sasii care au emigrat de aici si care au venit in vizita in anii '90. Oameni nu in totalitate lipsiti de nostalgie, care vor sa exploateze posibilitatile pe care le ofera pamantul neglijat in schimbul unor investitii mai mici. Astfel, a avut loc curand o circulatie intensa intre noua si vechea patrie. Calatorii dintre lumi au imbinat interesele cu emotiile si au realizat lucruri demne de atentie in pofida tuturor piedicilor. Atat pentru stat cat si pentru ei insisi. Factorul decisiv a fost insa ca populatia romana majoritara a recunoscut forta transfrontaliera a germanilor si le-a acordat increderea politica necesara - fapt unic din punct de vedere istoric. Unul din ultimii sasi ramasi aici, absolventul de fizica Klaus Johannis este, din 2000, primarul recunoscut al orasului. Patriotul local declarat isi declara apartenenta fata de ambele parti. Este casatorit cu o romanca.


Sibiul este un loc al echilibrului. Este foarte potrivit pentru a arata noul membru al UE, Romania, dintr-un unghi nou, fara vampirism si balcanisme, fara carute si copii ai strazii. Si aceasta prin intermediul unui oras medieval, cu un nucleu arhitectonic care nu ar putea fi mai occidental. Daca este sa te gandesti la apartenenta Transilvaniei la Europa Centrala, este de ajuns sa privesti in jur in preajma cladirii primariei.


Desigur, Sibiul nu este Romania, nici macar Transilvania. Orasul este fondat la inceputul evului mediu, cand atat in vremurile ungurilor cat si ale habsburgilor sasii aveau cuvantul hotarator. Apartine Romaniei doar de 90 de ani. Astfel, in orice descriere a orasului exista un moment aparte de istorie culturala cand se vorbeste despre primul muzeu al Romaniei care a fost inaugurat in 1817 in Palatul Brukenthal sau despre istoria "podului minciunii", primul pod din fier, construit in 1859. Oricum ar fi, astazi este important sa ne gandim ca Romania ar putea arata ca Sibiul.


Daca acum Sibiul se prezinta ca un oras european, el se supune unui format occidental de comunicare, care este insotit si de un aspect politic concret. Astfel, se vorbeste cu precadere de multiculturalitate intr-un oras in care 95% dintre locuitori sunt romani. Dincolo de aceasta, evenimentul din 2007 acorda tarii mai multa importanta si faciliteaza si acceptarea de catre europeni a nedoritei extinderi estice. Legat de apropiata aderare la UE, in Romania se vorbeste despre un "capital simbolic" oferit de Sibiu. Asa este. Dar acest capital poate fi de lunga durata doar in cazul in care simbolul va fi urmat de realitate, de miracolul muncii rationale.

Sursa: Neue Zurcher Zeitung Rador

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...