Sindromul comisionului: 88 milioane de euro, un km de autostrada pe datorie

Joi, 27 Ianuarie 2011, ora 23:38
4212 citiri
Sindromul comisionului: 88 milioane de euro, un km de autostrada pe datorie

"In intreaga lume exista un nivel acceptat al comisionului, cuprins intre 1-7% din valoarea contractului. In Romania acest nivel este cuprins intre 20-30%. Pentru compania straina care participa in Romania este un comision legal, inclus in contabilitatea companiei, insa in Romania acestia sunt bani negri", a declarat Ionel Blanculescu, fost sef al Ministerului Controlului, in Guvernul Nastase, intr-un interviu acordat Bloombiz.

Cati bani negri proveniti din Romania sunt in afara, dupa estimarile dumneavoastra?

Dupa analizele efectuate, consider ca suma este intre 50-70 mld euro.

Aceste cifre coreleaza cu cifrele oficiale privind economia tarii.

In 2002 Romania avea un PIB de 40 mld euro, iar in 2008 acesta crescuse la 137 mld euro, cu 342% mai mult. Si in domeniul formarii banilor negri trendul a fost crescator, ajungand la apogeu in anii 2005-2008.

Probabil, dupa trecerea nucleului dur al crizei economice in Romania, intre 2009-2012, nivelul va fi cu 30-40% mai mare,  la 4-5 mld euro/an.

La a treia amnistie fiscala in Italia la inceputul lui 2010 au fost repatriate 104,5 mld euro din zone offshore sau din alte zone de depozitare.

Care sunt in opinia dumneavoastra sursele acestor bani, din ce domenii provin acestia?

Sursele sunt diverse si sunt caracteristice fiecarei perioade de dezvoltare economica a Romaniei.

De exemplu, privatizari clasice si strategice, vanzari de active ale statului, concesiuni, licitatii publice de achizitie de bunuri, servicii si lucrari, fonduri publice de sanatate, comert cu medicamente si produse sanitare, contrabanda de la produse petroliere, tigari, cafea pana la articole de lux, crima organizata si coruptie, traficul de droguri, armament, carne vie,organe sau alte operatiuni de import-export ilegale.

Coruptia, crima organizata si traficul de droguri si carne vie, care au luat o amploare deosebita, sunt mari producatoare de bani negri.

Cum pot fi masurate aceste sume de bani nedeclarate care sunt afara, in diverse conturi?

Masurarea se face prin analiza econometrica asupra unor elemente financiare si prin calculele caracteristice economiei subterane.

Se iau in calcul serii de date referitoare la tot spectrul financiar si economic.

Este Romania un teren propice pentru spalarea de bani?

Da, insa spalarile majore de bani se realizeaza in strainatate.

Romania este partial beneficiarul sumelor de bani spalate provenite din bani negri produsi pe teritoriu national.

Cum vad marile companii care vor sa investeasca sau au diverse contracte in Romania problema spagilor si a comisioanelor care se cer la diverse investitii?

Cu multa furie si neputinta.

In intreaga lume exista un nivel acceptat al comisionului, cuprins intre 1-7% din valoarea contractului.

In Romania acest nivel este cuprins intre 20-30% din valoarea contractului.

Plecarea marilor companii din Romania se datoreaza si acestui comision exagerat de mare.

La cat ajung astfel de comisioane cand se construieste o autostrada?

Companiile platesc banii unui intermediar care se ocupa direct sau indirect de contract, nu in Romania, ci in zone offshore, paradisuri fiscale, de unde se distribuie apoi catre toti cei implicati in operatiune, iar comisionul aferent acestor lucrari nu ar trebui sa depaseasca 7% din valoarea contractului.

Pentru compania straina care participa in Romania este un comision legal, inclus in contabilitatea companiei, insa in Romania acestia sunt bani negri.

Aceste comisioane se incaseaza in afara tarii, pe baza unor contracte bine intocmite de avocati in zone de offshore sau alte tipuri de paradisuri fiscale.

In business se considera ca reprezinta catalizatorul necesar pentru dezvoltarea unei tari. Fara ei se intampla ceea ce se intampla cu fondurile europene in Romania.

Neexistand posibilitatea comisionului, acestea nu sunt contractate, cele 32 de mld de euro din fonduri europene facand deja “muschi si liane” la Bruxelles de cand vegeteaza.

S-a introdus standardul de cost in ceea ce priveste kilometrul de autostrada, el nu mai trebuie sa depaseasca 5-6 mil euro.

De exemplu in cazul autostrazii Comarnic-Brasov, compania franceza Vinci s-a retras, dupa cum se vorbeste in piata de profil, si din cauza comisioanelor prea mari solicitate de catre unii.

Au existat 3 niveluri de pret la aceasta autostrada. In prima faza, 21 milioane de euro reprezenta kilometrul de autostrada construit fara absolut nici un fel de element necesar la constructia lui, 34 de milioane de euro ar fi insemnat kilometrul de autostrada cu studii de fezabilitate, cumparare de echipamente etc.

El ajungea la 88 de milioane euro prin parteneriatul cu statul, acea concesiune pe 27 de ani. Neavand banii si lucrand pe datorie, ar fi urmat ca in 27 de ani statul sa plateasca 88 de milioane de euro/km.

Din ce se vorbeste in piata se pare ca finantatorii nu au agreat aceste valori, refuzand finantarea consortiului Vinci-Aktor.

Ungaria e si ea atinsa de acest sindrom al comisionului, dar atat Ungaria cat si Bulgaria au ramas in  limitele normale.

Dintr-o analiza facuta, am vazut in alte state, in zone muntoase, un km de autostrada cu 17 milioane de euro.

In comparatie cu Muntenegru, la noi kilometrul de autostrada costa dublu.

Credeti ca astfel de motive au determinat Germania sau Franta sa ne refuze intrarea in Schengen?

80% din decizia celor doua tari au cauze din spectrul coruptiei si a modului de tratare in Romania a gigantilor economici europeni.

Compania Vinci care s-a retras de la constructia autostrazii Comarnic-Brasov este din Franta si are o cifra de afaceri de 32 de mld de euro, GDF Suez  are o cifra de afaceri de 79,9 mld euro, este tot din

Franta si s-a retras din realizarea grupurilor 3 si 4 de la Cernavoda iar RWE, din Germania, are o cifra de afaceri de 48 mld de euro, s-a retras din consortiul de la Cernavoda.

Acesti giganti economici, care au cifre de afaceri de un PIB si jumatate al Romaniei, au o influenta extraordinara pe plan international.

Sa nu se astepte cineva sa se spuna vreodata: “Vinci n-a  putut sa construiasca autostrada in Romania sau nu ati luat avioane de la noi si ati luat avioane americane. N-ati luat Taiphoon Eurofighter pe care il iau atatea tari din lume si ati luat avioane F16, dezavantajand EADS, adica Germania, iar faptul ca nu ati acceptat tehnologia franceza la constructia centralei nucleara de la Cernavoda si faptul ca exista incertitudini foarte mari, ne-au facut sa ne retragem din Romania.”

Astfel de retrageri lasa urme adanci pentru ca lobby-ul acestor companii si influentele lor politice sunt foarte puternice.

Coruptia in Romania se manifesta prin aceste comisoane si prin solicitari adiacente care fac sa nu se mai miste roata economiei.

Ne intrebam de ce FMI vine si ne spune,printre randuri ca planul de austeritate a esuat.

Trebuie sa tinem cont de aceste semnale si sa tratam cu mai multa condescendenta si respect acesti gigantici economici din UE mai ales cand ei participa la licitatii in conditii corecte.

Acestia au ghiduri de business si comportament extrem de sever.

Are interes statul roman sa recupereze, sa confiste sau macar sa impoziteze vreodata aceste sume sau in continuare se va multumi sa ii stoarca pe cei multi ca sa acopere diverse gauri din economie?

Aceste sume pot fi confiscate partial, intr-o proportie de maximum 3%, ele nefiind in tara.

De recuperat nu exista posibilitatea, de impozitat se poate prin amnistie fiscala, operatiune extrem de imorala, insa utila, practicata insa si la case mai mari, vezi Elvetia, Germania, Franta, Italia, Irlanda, Olanda etc

Impozitul perceput poate fi cuprins intre 5-7% pentru aceste sume.

La 50 mld euro am putea sa recuperam aproximativ 3,5 mld euro, prin acest impozit de 5-7%  si sa facem ca banii sa se intoarca in tara, pentru a fi folositi in economie.

In Romania exista insa posibilitatea ca amnistia fiscala sa nu aiba succes, ca urmare a neincrederii care mistuieste tara noastra, in special in spectrul de business.

Aceasta neincredere ar putea sa ii conduca pe cei care au fonduri negre sa nu accepte sa-i aduca in tara si sa-i foloseasca mai departe, intr-o proportie foarte mica, in zonele de pastrare, offshore.

O mare parte din acesti bani va ramane blocata pentru eternitate, nu pot fi folositi decat in masura in care reusesc sa ii spele. Se apreciaza ca pe plan mondial, sume de mii de miliarde de dolari sunt blocate in cele 64 zone offshore.

Spalarea banilor negri este o operatiune foarte complicata, ea este urmarita de toate agentiile de informatii si in special de FBI, CIA, New Scotland Yard etc.

Se pot insa spala in cantitati mai mici, cat sa serveasca pentru dezvoltarea achizitiilor de masini de lux, vile si alte elemente, ceea ce este extrem de vizibil in Romania.

Interviu realizat de Oana Dumitroiu

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#autostrada, #autostrada comarnic brasov, #bani negri, #comisioane constructie autostrada, #evaziune fiscala, #ionel blanculescu, #offshore, #spalare de bani, #blanculescu , #stiri Ionel Blanculescu