Semnarea ACTA, primul pas pentru intrarea in vigoare a controversatului document

Semnarea de catre UE si 22 de state membre a acordului ACTA este doar un prim pas catre intrarea in vigoare a controversatului document, asupra oportunitatii acestuia urmand sa se pronunte, procedural, PE, dar si Consiliul UE.

UE a semnat acordul ACTA intr-un mod mai mult decat discret - fara comunicat de presa, fara vreun alt anunt public. Guvernul japonez, insa, a anuntat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt, toate partile la Tratat, cu exceptia UE, a Elvetiei si Mexicului au semnat ACTA in 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si SUA.

UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentata si a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador si sef al Delegatiei UE in Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

CE a publicat pe site-ul sau mai multe informatii despre document. CE a explicat ca, din punct de vedere procedural, deoarece documentul contine prevederi privind masurile penale - domeniu considerat de competenta partajata intre UE si statele membre - el trebuie semnat si ratificat de catre toate cele 27 de state membre ale UE.

Autoritatile de la Bucuresti nu au anuntat pana la acest moment cine a semnat pentru Romania acest document insa potrivit relatarilor din presa internationala in cazul celorlalte state a fost vorba despre ambasadorii acreditati la Tokyo. De altfel, subiectul ACTA a devenit cunoscut la Bucuresti dupa ce liderul PSD Victor Ponta a scris pe Facebook ca USL va suspenda aplicarea acordul antipiraterie ACTA daca va ajunge la guvernare si dezaproba forma actuala a acestuia, semnata de guvern in absenta unei dezbateri publice.

Potrivit regulilor de procedura, si PE trebuie sa-si dea avizul pe aceasta tema. Astfel, dupa semnarea de catre UE si statele membre, Parlamentul European va fi notificat in mod oficial pentru a initia procedura consimtamantului.

In cadrul acestei proceduri vor avea loc discutii in comisiile de specialitate - Comisia pentru Comert International, Comisia pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne si Comisia pentru Afaceri Legale. De asemenea, ar putea avea loc, potrivit CE, o audiere publica, iar votul va avea loc cel mai probabil la sfarsitul verii anului 2012.

Doi pasi pana la ratificarea ACTA

Totusi, potrivit CE, odata ce PE isi va fi dat consimtamantul, iar procesele de ratificare se vor fi incheiat va veni randul Consiliului de Ministri sa adopte o decizie finala privind incheierea acordului. Decizia va fi notificata celorlalte parti semnatare ACTA iar astfel acordul va intra in vigoare la nivelul UE.

Comisia Europeana precizeaza pe pagina sa de Internet ca textul ACTA a devenit public in noiembrie 2010, data la care s-au incheiat negocierile pe tema sa. De altfel, pe site-ul CE, textul acordului a fost publicat in decembrie 2010. Exista, tot pe site-ul CE, un link catre Consiliu care a publicat textul tratatului in limbile tuturor celor 27 de state membre, traducerea fiind datata 23 august 2011.

Textul acordului, plin de termeni de specialitate, este greu de inteles pentru cei care nu sunt specialisti in domeniu. Intr-o prezentare simplificata a acestui acord, Comisia Europeana spune ca documentul "garanteaza cetatenilor din intreaga lume posibilitatea de a continua sa faca schimb de materiale si informatii nepiratate prin intermediul internetului".

CE: ACTA nu va restrictiona utilizarea internetului si nu va inchide site-uri

"ACTA nu restrictioneaza libertatea de utilizare a internetului. ACTA nu va cenzura si nu va inchide site-uri web", mai scrie CE, precizand ca documentul permite "lupta impotriva criminalitatii organizate in cazul furturilor de proprietate intelectuala, care aduc prejudicii inovarii, concurentei loiale si ne distrug locurile de munca".

Comisia mai da asigurari, pe site-ul sau, ca "ACTA nu are legatura cu modul in care folosim internetul in viata de zi cu zi" si ca documentul nu va permite verificarea sau monitorizarea calculatoarelor si a telefoanelor.

Totusi, incheierea acordului a generat un val de nemultumire. Exista suspiciunea ca, odata intrat in vigoare, acordul va permite furnizorilor de Internet sa urmareasca fiecare miscare, sa colecteze si sa predea autoritatilor informatii personale si date despre activitatea fiecaruia in spatiul virtual, in numele protejarii dreptului de proprietate intelectuala. Exista de asmenea lansate pe internet numeroase petitii impotriva documentului si, mai nou, a izbucnit un val de proteste in numeroase state europene impotriva adoptarii acestui document - deschizatoare de drum in acest sens fiind Polonia.

Numeroase organizatii, impotriva ACTA

Pe de alta parte, de-a lungul timpului, numeroase organisme internationale s-au pronuntat impotriva acestui document. La nivel european, de exemplu, cel mai cunoscut este cazul Controlorului European pentru Protectia Datelor (CEPD) care a solicitat, in februarie 2010, o mai mare transparenta in negocierile privind acest acord, de teama ca documentul sa nu pericliteze viata privata a cetatenilor Uniunii Europene.

Subiectul negocierilor pe tema acestui acord - demarate in 2008 - a fost gestionat de Directoratul pentru Comert al Comisiei, respectiv de comisarul Karel De Gucht. Acesta a raspuns de altfel, de-a lungul timpului, intrebarilor scrise trimise de numerosi eurodeputati. Comisia a publicat lista cu intrebari si raspunsuri primite de-a lungul timpului pe tema acestui acord, dar semne de intrebare au ramas. De exemplu, intrebata de ce negocierile se poarta in secret, in afara cadrului stabilit de Organizatia Mondiala a Comertului sau de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, Karel de Gucht raspundea, in 2010: "ACTA nu este negociat la OMPI (sau a OMC) deoarece nu a existat in randurile membrilor acestor institutii vointa de a aborda problemele legate de consolidarea dreptului de proprietate intelectuala".

Comisia a mai precizat, in raspunsurile transmise de-a lungul timpului, ca adoptarea ACTA nu impune introducerea sau modificarea legislatiei UE si nu va presupune o implementare legislativa in Europa. "In acelasi timp, completeaza principalele standarde internationale in materie", mai preciza Comisia. In ceea ce priveste masurile cu caracter penal cuprinse in cadrul acordului, CE s-a limitat la a preciza ca au fost negociate de presedintiile succesive ale UE, in numele statelor membre, astfel ca nu poate oferi detalii.