Datele despre internauti, comori imposibil de evaluat. Ar valora cat PIB-ul Germaniei si Italiei la un loc

Cumparaturile facute cu cardul, "like"-urile date pe Facebook, deplasarile in care te-ai orientat cu ajutorul GPS-ului, toate datele electronice care dau dovada de existenta ta ajung intr-un final intr-o baza de data a corporatiilor sau a autoritatilor.

Marile companii si politicile publice sunt construite in jurul unor astfel de date statistice care tradeaza prereferintele cetateanului consumator. Care este insa pretul corect pe care cineva ar trebui sa il ofere pe aceste evidente statistice ale existentei noastre?

Inventarul strict al datelor unei companii cuprinde de obicei bunurile palpabile, mobile sau imobile, pe care contabilii le evalueaza la valoarea aproximativa de piata. In schimb, bazele de date devin bunuri care, desi se afla in posesia firmei, devin aproape imposibil de evaluat. "Esti buimacit cand vezi ca o companie are o evidenta contabila stricta a mobilierului de birou, dar nu a reusit inca sa isi evalueze bazele de date din posesie", comenteaza Douglas Laney, analist in cadrul firmei de consultanta si cercetare tehnologica Gatner, pentru publicatia Wall Street Journal.

Fara etalon

Desi din ce in ce mai multe companii aplica metode de selectie si culegere de date din piata prin metode inedite, lipsa unui etalon de evaluare a acestor informatii lasa sa se intrevada o prapastie in fata incercarilor noastre de intelegere a lumii afacerilor moderne. Leonard Nakamura, economist Reserve Bank of Philadelphia, estimeaza ca actuala colectie de baze de date stranse la nivel mondial si constand in inventii, marci inregistrate si drepturi de autor are o valoare de 8000 de miliarde de dolari. Ceea ce inseamna o valoare apropiata de PIB-urile Frantei, Germaniei si Italiei luate la un loc.

Acestea sunt insa un adevarat motor economic care nu apar in evidentele contabile ale vreunei firme, chiar daca Apple, Google sau Samsung Electronics isi bazeaza evolutia din ultimii ani pe inventiile tehnologice realizate sub umbrela acestor corporatii. "Ne-ar trebui o evidenta mai clara a acestor bunuri intangibile pentru a avea o imagine mai clara a investitiilor in dezvoltare facute de aceste companii", sustine Nakamura.

Problema nu se limiteaza doar la evolutia tehnologica inregistrata in ultimele decenii. Operatorul supermarketurilor Kroeger tine o evidenta clara a cumparaturilor, gusturilor si selectiilor facute de clientii celor 2.600 de magazine si a celor 55 de milioane de posesori ai cardurilor de fidelitate si apoi vinde informatiile respective producatorilor care umplu rafturile magazinele cu produsele cele mai cautate.

Procter& Gamble si Nestle sunt printre firmele care platesc bani buni pentru aceste studii de piata, adaptandu-si apoi productia in functie de gustul consumatorilor. Douglas Laney si alti analisti considera ca Kroeger colecteaza cel putin 100 de milioane de dolari anual numai prin impartasirea acestor informatii.

Expertii contabili nu gasesc raspuns

Nici Corpul Autorizat al Expertilor Contabili din Statele Unite nu gaseste un raspuns clar la aceasta dilema reprezentata de gestionarea si evaluarea datelor informatice si a proprietatii intelectuale. Doua sesiuni de analiza a problemei, derulate in 2002 si 2007, au ramas in coada de peste.

Luna trecuta, conducerea corpului a fost somata de membrii acestei organizatii sa reia incercarea de a reduce la un numitor comun problema bunurilor intangibile aflate in proprietatea companiilor. Printre noile dileme ale contabililor de peste Ocean se numara si incadrarea costurilor cu timpul petrecut de angajatii companiilor pentru culegerea de date: la investitii sau la cheltuieli? Problema mentine un con de umbra si asupra activitatii unor giganti tehnologici precum Facebook, eBay sau Google, care se bazeaza pe bazele de date alcatuite din studiul preferintelor utilizatorilor pentru a-si spori veniturile.

O analiza contabila la rece ar putea da chiar un rezultat negativ, in conditiile in care ai analiza doar bunurile de inventar ale celor trei giganti tech si datoriile insumate de 125 miliarde de dolari. Insa valoarea de piata a acestora, reflectata de costul actiunilor pe bursa , arata un plus de 660 miliarde de dolari. Si poate singura concluzie reala este cea trasa de Alex Poltorak, presedintele General Patent Group: "profesia de contabil a esuat in a tine pasul cu noile tipuri de proprietate ale economiei moderne".