Ungurii, integratii de linga noi

Joi, 12 Mai 2005, ora 01:21
1261 citiri

Desi a fost prima dintre noile membre ale Uniunii care incepuse negocierile inca din 1994, Ungaria era sa rateze cursa pentru aderare pe ultima suta de metri. Obstacolul care a incetinit-o a fost agricultura. O data ce a trecut la regimul democratic, Ungaria a avut doar guverne orientate catre integrarea europeana. A existat un consens politic in sprijinul acestui obiectiv. Si totusi, doar 46% din cetateni au participat la referendumul care avea sa decida aderarea tarii la UE, in contextul in care se prefigura ca doua treimi din electorat se vor prezenta la vot.

Poveste de succes

Transformarea Ungariei dintr-un stat comunist intr-o economie de piata a fost rapida si eficienta. Somajul a avut una dintre cele mai mici rate (5%), fata de celelalte tari candidate UE. In ajunul aderarii, restructurarea industriala, problematica pentru Polonia, era aproape completa in Ungaria. In plus 70% din schimburile comerciale ale tarii se efectuau cu tarile din UE. Reformele care au dus la aceasta reusita au fost structurale: s-au depus multe eforturi pentru imbunatatirea legislatiei si a administratiei.

Bile albe si bile negre

Liberalizarea comertului a fost un alt mare atu al Ungariei: din 1989 s-au marit de patru ori importurile din Uniune si exporturile catre UE. Ultimele constau in masini si utilaje electrice (51% din totalul exporturilor) si echipamente de transport. Sistemul bancar e un alt succes inregistrat de maghiari. Banca lor centrala este independenta. Si standardul de viata s-a imbunatatit. Intre 2001 si 2003, salariile au crescut cu 20%.

Au existat insa si repercusiuni: investitorii care venisera atrasi de costul mic al fortei de munca s-au retras o data cu marirea salariilor. Din 1997, cresterea economica a Ungariei a avut o rata constanta, de 4% in fiecare an. Din 2000, aceasta rata a scazut la 3,8% in 2001, 3,5% in 2002 si 2,7% in 2003.

Obiectiile formulate de Comisia Europeana in raportul dinaintea aderarii tinteau acelasi capitol: agricultura. Daca cele patru probleme din acest domeniu nu erau rezolvate dupa aderare, UE putea impune o clauza prin care interzicea ca hrana provenita din agricultura maghiara sa fie comercializata pe piata unica de desfacere. Totusi, Ungaria putea beneficia de fonduri comunitare structurale pentru a remedia acest deficit. Inainte de a le obtine, trebuia sa-si demonstreze capacitatea de a le administra. De altfel, maghiarii au beneficiat, intre 2000 si momentul aderarii, de 220 de milioane de euro, alocate de UE.

Pe linga implementarea unor masuri pentru dezvoltarea rurala, una dintre problemele scoase in evidenta de raportul Comisiei Europene privea standardele de sanatate publica din agricultura. Multe abatoare (aproximativ 90) trebuiau inchise pentru ca nu respectau etaloanele de igiena. Proprietarii cred ca nu le pot moderniza, costurile necesare fiind estimate la aproximativ 400.000 de euro per abator.

Consecinte pentru micii intreprinzatori

Desi Ungaria e calificata sa primeasca subventii pentru agricultura, reprezentind, per capita, 55% din fondurile alocate unui fermier din statele A"cu vechimeA", problemele persista in acest domeniu si dupa aderare. Cei care cresc pasari si vite s-au confruntat cu un an dificil, incercind sa se ridice la standardele veterinare si de mediu impuse de UE. Expertul pentru agricultura Laszlo Vajda isi explica aceste probleme prin faptul ca fermierii nu cunosc costurile de productie. Ei sustin ca nu pot supravietui mediului competitiv din UE si cer mai multe fonduri de la stat. Fermierii au repetat in acest an manifestatia de anul trecut: au protestat blocind cu tractoarele o piata centrala din Budapesta in timpul vizitei presedintelui francez Jacques Chirac.

Jumatate multumiti, jumatate nu

50% din maghiari afirma ca sint satisfacuti de viata lor de dupa aderarea la UE, releva eurobarometrul 2004. Ungurii au cea mai mare incredere in ONU si in Uniunea Europeana, desi considera ca nu detin suficiente informatii despre aceasta. Ei sustin participarea Ungariei in UE in proportie de 49%. Doar o treime din ei considera guvernul si parlamentul institutii credibile. Jumatate dintre maghiari cred ca aderarea Ungariei nu i-a adus tarii echilibru economic. 40% din ei afirma ca includerea in UE nu a imbunatatit nici situatia politica. Principalele probleme care ii ingrijoreaza sint somajul, economia, inflatia si serviciile de sanatate.

Apararea drepturilor constitutionale

In Ungaria exista o institutie unica in Europa: avocatul poporului pe probleme de educatie. El este numit de parlament pe o durata de 6 ani si are datoria de a-i prezenta acestuia un raport anual. Cel actualmente numit in aceasta functie, Lajos Aary-Tamas, a cerut ca Ministerul Educatiei sa retraga de pe piata un manual care continea afirmatii jignitoare si rasiste despre comunitatea rroma. Se afirma ca o majoritate a acestei etnii A"nu poate sau nu vrea sa aiba un stil de viata europeanA". Oricum, o cercetare din 1998 ajungea la concluzia ca 90% din copiii aflati in scoli pentru cei dezabilitati mintal sint rromi. De altfel, si raportul UE dinaintea aderarii mentioneaza excluderea sociala a acestei comunitati si segregarea existenta in scoli.

Cine si cum preseaza presa maghiara

Ungaria aproape indeplinea cerintele europene in domeniul audiovizualului. UE recomanda ca media sa joace un rol mai important in lupta impotriva coruptiei.

Conform unui raport publicat de Freedom House, mass-media maghiare sint mai degraba pluraliste decit libere. Amestecul statului e temperat: toate ziarele nationale au fost privatizate. Mai mult, exista trei televiziuni publice, care atrag doar 10% din telespectatori, restul preferind sa urmareasca programele a doua televiziuni private care emit la scara nationala.

In 2002, dreptul la libera exprimare a fost reclamat public, printr-o manifestatie, cind Corporatia Televiziunii Ungare a interzis un program pentru ca in cadrul lui fusese difuzat un interviu cu un istoric englez ce contesta existenta holocaustului. Programul a fost anulat. Cadrul legislativ maghiar a fost mult liberalizat, dar jurnalistii pot fi victimele unor legi mai vechi. Este cazul Ritei Csik, jurnalista de la cotidianul A"NepszavaA", acuzata, in virtutea unei legi din 1976, ca a dezvaluit un secret de stat. Ea cita dovezi adunate de politie in timpul investigarii unui parlamentar, dar documentele de care s-a folosit nu purtau vreo stampila care sa indice clasarea lor drept confidentiale.

2003 a fost un an in care presa a fost arena unor ciocniri politice. Dupa ce a pierdut puterea, fostul partid aflat la guvernare i-a reprosat noului Cabinet ca influenteaza incorect radioul si televiziunea publice. Reprezentantii principalului ziar al opozitiei, A"Magyar NemzetA", au afirmat ca noul guvern exercita presiuni asupra celor care ii fac reclama, astfel periclitindu-i viabilitatea financiara. Raportul Freedom House indica si faptul ca presei proguvernamentale i se faciliteaza accesul la informatii oficiale.