Tarile UE, speriate de imigrantii care vin prin Romania, Ungaria si Bulgaria

Deciziile Romaniei, Ungariei, Bulgariei si Spaniei de a facilita procesul de naturalizare pentru aproape cinci milioane de persoane au declansat noi temeri in tarile UE, alimentate si de cresterea ratelor somajului intr-o perioada de recesiune a economiei, comenteaza Time, in editia online, potrivit Mediafax.

Conform unor estimari brute, numarul total al potentialilor beneficiari este de cinci milioane, insa multi dintre ei sunt deja cetateni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnici maghiari care locuiesc in Romania.

Mai mult de jumatate dintre cele cinci milioane de persoane locuiesc in afara Uniunii, dar nu toti vor folosi cetateniile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE. Revista reaminteste ca imigratia a fost intotdeauna subiect de disputa in Europa, iar intr-o perioada de criza economica toate statele sunt sensibile la perspectiva venirii unor cetateni straini.

"Astfel ca nu este greu de inteles de ce liderii din multe tari UE sunt nemultumiti vazandu-si omologii din patru state membre extinzand promisiunile de acordare a cetateniei catre aproape cinci milioane de persoane - dintre care multe vin din afara UE, cu standardele sale de viata relativ ridicate", afirma Time.

Conform revistei, tendinta s-a intensificat incepand din mai, cand Ungaria a decis sa acorde cetatenie etnicilor maghiari din Slovacia, Ucraina, Romania si Serbia, dupa ce Romania a hotarat in aprilie 2009 sa faciliteze procedurile de naturalizare pentru peste un milion de moldoveni.

Ulterior, Bulgaria a simplificat procedurile de acordare a cetateniei pentru aproape doua milioane de macedoneni si turci, dupa ce Spania anuntase, cu doi ani in urma, ca va acorda cetatenie persoanelor ai caror parinti sau bunici au parasit tara in timpul Razboiului Civil.

"Oficialii spanioli isi explica decizia ca parte a unui efort mai amplu de a (...) repara, unde este posibil, erorile perioadei Franco.

Motivele celorlalte trei tari sunt mai complexe si au legatura cu pierderea de teritorii si populatii ca urmare a tratatelor care au incheiat Primul Razboi Mondial; plecarea sau exilul in timpul perioadei comuniste sau nationalismul traditional balcanic afisat de politicieni pentru a obtine sprijin public", comenteaza revista.

Desi afluxul de imigranti asteptat dupa extinderea UE nu s-a concretizat, unii observatori avertizeaza ca acordarea cetateniei in cele patru tari reprezinta "o extindere pe usa din dos", care va declansa un exod catre Vest.

Time apreciaza insa ca "vina pentru memoria scurta" se poate datora ratelor in crestere ale somajului in tarile UE in perioada de recesiune, desi multi experti considera ca imigratia si migrarea post-extindere nu au agravat semnificativ aceasta problema.

Cu toate acestea, sentimentul antiimigratie se intensifica in UE, deseori agravat de politicienii care incearca sa ii acuze pe straini pentru problemele economice si criminalitate, afirma Time.

Adaugand ca forta de munca ieftina nu este binevenita nici in perioade de crestere economica, revista reaminteste ca, la trei ani dupa aderarea la UE, cetatenii romani si bulgari inca mai au nevoie de permise speciale pentru a lucra in zece dintre statele membre UE, desi libertatea de miscare este unul dintre principiile de baza ale Uniunii.

"Adaugand la asta si ingrijorarea in legatura cu cele patru state membre UE care lanseaza procese de naturalizare, se pare ca, in termeni de migrare interna, Uniunea Europeana nu e chiar atat de unita", conchide Time.