Zona euro incepe o saptamana de foc. Agenda liderilor UE

Zona euro incepe o saptamana decisiva, iar liderii Uniunii Europene, impinsi de la spate de Statele Unite, incearca sa ajunga la o intelegere in privinta unui plan de salvare definitiv, pe care incearca sa il scoata la lumina zilei de ceva timp. Fiecare zi este marcata de evenimente cu greutate, de luni pana vineri, iar miza pare fi prea mare pentru a fi ratata.

"Viitorul stabil al zonei euro, revenirea economica a Europei, dar si piata muncii sunt elementele aflate in joc saptamana asta, iar toate acestea cer un pachet convingator de masuri de la summitul european din urmatoarele zile", a declarat Olli Rehn, Comisarul European pentru Economie, citat de Reuters.

In ciuda optimismului temporar dat de perspectiva unei eventuale intelegeri menite sa rezolve criza datoriilor suverane si sa asigure supravietuirea monedei unice, rezultatul este tot mai nesigur, pe masura ce UE se apropie de summitul de joi si vineri.

Pietele financiare din toata lumea au crescut saptamana trecuta, mai ales dupa ce seful BCE Mario Draghi a dat indicii ca ar exista, intr-adevar, un astfel de plan "fiscal compact" in zona euro, prin care BCE sa actioneze deciziv pentru a combate criza.

Surse apropiate de cancelarul german Angela Merkel sustin ca, intr-adevar, ea este pregatita sa permita BCE sa achizitioneze obligatiuni din statele impovarate, ca o masura temporara de trecere, pana la stabilirea unor controale mai stricte la bugetul zonei euro.

Programul euro din saptamana 5-9 decembrie

Angela Merkel se va afla in vizita la presedintele francez, Nikolas Sarkozy, in Paris, luni, pentru a pune la punct propunerile comune pentru guvernanta economica, desi Berlinul si Parisul au idei semnificativ diferite despre modul in care zona euro ar controla bugetele nationale.

Merkel vrea sa dea putere totala Comisiei Europene de a se opune bugetelor nationale care incalca limitele UE inainte de a intra in parlament, cu sanctiuni automate pentru cei care au probleme cu deficitul, dar si posibilitatea de a trimite tari care incalca regulat legile in fata Curtii Europene de Justitie.

Sarkozy, aflat in fata alegerilor electorale din luna mai, vrea ca liderii zonei euro sa aiba cuvantul final, fara nicio putere supranaturala pentru istitutiile europene.

Alte guverne, in frunte cu Marea Britanie, Irlanda si Olanda, nu vor niciun fel de schimbare a tratatului din cauza riscurilor politice din tarile lor. Alte tari se tem ca va fi greu de castigat sustinerea poporului in referendumuri pentru o astfel de cauza.

In timp ce Sarkozy si Merkel isi prezinta planurile, noul prim ministru italian, Mario Monti, isi va prezenta si el masurile riguroase de austeritate si reformele economice menite sa salveze Roma de la un viitor ajutor financiar international.

Chiar si Irlanda urmeaza sa prezinte un buget aspru pentru 2012.

In incercarea de a sublinia interesul vital al Statelor Unite ca Europa sa evite o dezintegrare, secretarul american Timothy Geithner va incepe o serie de vizite, marti, in Frankfurt, Berlin, Paris, Marsilia si Milano pentru a-i convinge pe liderii europeni sa actioneze decisiv.

Tot marti, parlamentul grec urmeaza sa dea votul final pentru bugetul draconic de austeritate pentru 2012, o conditie esentiala ca tara sa primeasca cel de-al doilea pachet de salvare, aflat inca in negocieri cu creditorii privati, guvernele din zona euro si FMI.

Miercuri si joi, liderii de centru-dreapta din majoritatea guvernelor zonei euro se intalnesc in Marsillia. Aceasta va fi ocazia cu care prim ministrul spaniol, Mariano Rajoy, isi va prezenta promisiunile de a face reduceri bugetare masive si reforme economice menite sa restaureze situatia finantelor publice de la Madrid.

Joi, Banca Centrala Europeana ar putea reduce dobanda cheie pentru a contracara raspandirea crizei si ar putea lua noi masuri pentru a asigura fonduri pe termen lung pentru bancile aflate la ananghie.

Daca totul functioneaza asa cum planuiesc Merkel si Sarkozy, Uniunea Europeana va face pana vineri seara un pas inainte catre o uniune fiscala mai compacta, cu sau fara schimbarea tratatului si prin ancorarea unei discipline bugetare coercitive pentru cele 17 tari din uniunea monetara.