Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Viata dupa Schengen. Ar fi chiar atat de rau?

Viata dupa Schengen. Ar fi chiar atat de rau?


Criza refugiatilor din Europa, inceputa inca de acum doi ani, creaza o amenintare la adresa pretioasei creatii din interiorul continentului: spatiul Schengen.

Intr-un articol publicat pe portalul Project Syndicate, editorialistul Bill Emmott, fostul redactor sef al publicatiei The Economist, dezvaluie care sunt implicatiile in eliminarea liberei circulatii in interiorul Uniunii Europene.

Schengen, un simbol

Ideea anularii granitelor in interiorul Europei are o incarcatura simbolica deosebita, dar pana si hindusii sacrifica din cand in cand cate o vaca sfanta.

Criza refugiatilor a transformat spatiul Schengen intr-o amenintare la adresa credibilitatii Europei ca entitate colectiva, iar guvernele de pe continent ar trebui sa se gandeasca serios daca nu cumva este cazul sa recurga la un astfel de sacrificiu pentru a mentine ordinea.

Cand a fost creat in 1985, spatiul Schengen se rezuma doar la cinci state din centrul Europei.

Intre timp a ajuns sa acopere 22 de teritorii statale din UE si alte 4 tari non-UE, toate renuntand la controlul la granite si adoptand aceeasi politica comuna a vizelor pentru cetatenii tarilor ne-membre.

Este intr-adevar convenabil sa zbori de la Zurich la Oslo fara a mai trece prin intreg filtrul controalelor pasapoartelor si a altor operatiuni birocratice, asa cum acum pare firesc sa calatoresti cu masina de la Berlin la Barcelona fara a mai sta ore in sir la vama.

Dar, criza efugiatilor a scos la iveala si dezantajele acestui sistem, cel mai important fiind reprezentat de dificultatea monitorizarii teritoriilor nationale si a granitelor UE fara un sistem de control al frontierelor fiecarei tari.

Si, chiar daca in unele cazuri tarile care nu sunt membre in spatiul Schengen, cum este Marea Britanie de exemplu, au reusit sa evite aplicarea unor politici comune, cum este cea referitoare la alocarea cotei de refugiati, acest lucru nu le scuteste de presiunea reprezentata de valul migrationist.

La fel ca si statele Schengen, nici aceste tari nu pot spune cu siguranta cati imigranti au pe teritoriul lor, cine sunt acestia si de unde au venit.

Fara control

Pierderea controlului asupra acestor populatii de imigranti are implicatii in doua aspecte esentiale.

In primul rand, daca statisticile oficiale sunt puse sub semnul intrebarii, partidele nationaliste pot exagera cu usurinta fenomenul in scopul de a castiga sustinatori.

In al doilea rand, daca refugiatii adoptati de tarile din spatiul Schengen vor putea sa calatoreasca pentru a se stabili in ce stat doresc ei, atunci programul cotelor obligatorii isi pierde credibilitatea si rostul.

Nicio tara nu isi doreste sa suporte costurile gazduirii refugiatilor, doar pentru a pierde apoi beneficiile pe care le-ar avea de pe urma integrariilor in munca in favoarea altui stat.

Pentru a evita un astfel de scenariu ar fi utila implementarea unui regim de tranzitie prin care azilantilor sa li se interzica sa se stabileasca in alta tara pe o perioada anumita, dupa modelul celor 7 ani impusi pentru cetatenii noilor state membre.

Dar, acordul Schengen face greu de pus in practica o astfel de idee prin simpla absenta a barierelor si a controalelor de la granitele unui stat, iar acest lucru poate fi speculat, de asemenea, de catre partidele nationaliste, care oricum vad Europa ca pe o povara.

Principii diferite

In principiu, acordul Schengen si principiul European al libertatii de miscare a cetatenilor UE par sa se sustina unul pe celalalt. In realitate, problemele pe care le ridica sunt diferite.

Practic, principiul libertatii de miscare este una dintre componentele de baza ale UE, nu desfiintarea controalelor vamale. Sub circumstantele actuale, principiul dupa care functioneaza spatiul Schengen ameninta tocmai libertatea de miscare a cetatenilor europeni.

Bineinteles, rezolvarea crizei refugiatilor presupune mult mai mult decat readucerea ofiterilor vamali la granite si montarea cabinelor cu geam securizat.

Dar, suspendarea temporara a acordului Schengen ar da guvernelor posibilitatea de a recastiga increderea locuitorilor in ceea ce priveste mentinerea ordinii pe teritoriile nationale, crede analistul.

O astfel de decizie i-ar putea face si pe locuitorii statelor respective mult mai maleabili in ceea ce priveste ajutorarea refugiatilor preluati conform cotei de redistribuire.

In acelasi timp, masura ar putea demonstra si ca Uniunea Europeana nu este doar o utopie politica, ci un organism viu, capabil sa se adapteze circumstantelor de moment intr-un mod pragmatic.

Sa faci doi pasi inapoi pentru a privi mai bine problema cu care te confrunti este inca o invatatura care isi dovedeste aplicabilitatea si in zilele noastre.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2985 ori