Podul de peste Dunare, proiect UE cu intarziere de 8 ani

Amanarile si depasirile de buget in cazul podului de peste Dunare de la Vidin-Calafat ilustreaza cum chiar si cele mai bine intentionate proiecte UE cu fonduri structurale pot fi prinse intr-un hatis de interese contradictorii si sfarsesc prin a fi incetinite de birocratie, scrie Financial Times.

In ciuda faptului ca a fost un proiect "accelerat" al Uniunii Europene, al doilea pod peste Dunare, care ar trebui sa lege orasul bulgaresc Vidin de orasul romanesc Calafat, inregistreaza o intarziere de opt ani fata de termenul programat, arata Financial Times.

Finalizarea podului a fost amanata recent cu inca 18 luni, pana la sfarsitul anului 2012.

Costurile de constructie au crescut cu aproape 50%, pana la 300 de milioane de euro, in parte din cauza intarzierilor, dar si din cauza faptului ca proiectul a trebuit sa sufere modificari.

Consecintele se reflecta in primul rand asupra cetatenilor din satele din jurul Vidinului - aflati deja in a doua cea mai saraca regiune a UE, peste 25% din populatie a emigrat in Spania, Grecia si Italia in ultimii zece ani.

Primarul Vidinului a declarat pentru Financial Times ca daca proiectul ar fi fost terminat la timp, ar fi plecat mai putini oameni. Localnicii spera ca investitorii vor veni in regiune cand podul va fi gata.

Dar chiar si cand va fi inaugurat, podul probabil nu va atrage un trafic comercial semnificativ pana cand soseaua stramta, cu doar doua benzi, de la Vidin catre Sofia nu va fi adusa la standardele unei autostrazi europene, adauga Financial Times. Proiectul modernizarii drumului, bugetat la 1,2 miliarde de euro pentru cei 200 de kilometri, nu are sanse sa fie realizat decat peste cativa ani.

Finantarea pentru acest proiect va putea fi obtinuta de Bulgaria abia din urmatorul pachet de fonduri structurale al UE, ce va fi lansat in 2014.

In ceea ce priveste podul de la Vidin, UE, Banca Europeana de Investitii si banca germana de dezvoltare KfW s-au angajat sa finanteze 70% din bugetul initial al lucrarii, calculat la 225 milionane de euro. Fondurile au fost furnizate prin programul de fonduri preaderare ISPA.

Arhitectura podului s-a dovedit a fi insa primul obstacol, potrivit lui Nikolai Vasilev, fost ministru al transporturilor, care s-a ocupat de proiect intre 2003 si 2005.

Al doilea pod peste Dunare trebuia sa fie o jonctiune-cheie pentru coridorul european de transport, ca sa accelereze circulatia nord-sud, de la Baltica spre Marea Egee. Totusi, propunerea initiala a Comisiei Europene era aceea a unui drum cu o singura banda in fiecare directie si fara legatura de cale ferata.

"In cele din urma am castigat batalia cu Bruxelles-ul si am obtinut patru benzi si calea ferata, dar am pierdut aproape trei ani", a precizat Vasilev.

Dupa ce, in 2007, consortiul spaniol FCC Construcción a castigat licitatia internationala, firma a trebuit sa mai astepte doi ani inainte de a incepe lucrarile, din cauza intarzierilor in obtinerea autorizatiilor si a unei schimbari de ultim moment in proiectul arhitectural, care viza consolidarea podului, precizeaza FT.