Eurogrup "intoarce pagina" dupa plecarea lui Juncker

Prima reuniune a Eurogrup din 2013 va fi marcata luni de plecarea presedintelui sau Jean-Claude Juncker, care se retrage dupa opt ani de serviciu loial, din care jumatate s-a scurs in apararea existentei zonei euro insasi, amenintata de implozie in urma crizei.

Fara surprize, premierul luxemburghez (58 de ani) va preda luni stafeta unui cvasinecunoscut, olandezului Jeroen Dijsselbloem (46 de ani), de doua luni ministru de finante la el in tara si singurul candidat la postul lasat vacant de Juncker.

Dijsselbloem apare ca un candidat de compromis: el provine dintr-o tara fondatoare a Uniunii Europene, a carei datorie este evaluata cu AAA de agentiile de rating, si este socialist, un profil de natura sa linisteasca tarile de la nord si sud de zona euro. De asemenea, el este considerat in tara sa ca un strateg fin si un mediator talentat.

Sprijinit de Germania, Dijsselbloem nu a suscitat acelasi entuziasm din partea ministrului francez Pierre Moscovici, care a subliniat lipsa sa de experienta pe probleme economice si europene, cerandu-i sa prezinte un program si o 'viziune'.

Ministrul olandez a spus ca "va fi incantat sa faca aceasta luni". "Nu este o viziune noua cu privire la zona euro, dar sunt viziunile mele privind Eurogrup, functionarea si agenda sa", a adaugat el.

Aceasta succesiune delicata intervine intr-o perioada de calm pe frontul crizei euro, chiar daca nimeni nu se incumeta sa clameze victoria.

"Suntem intr-o situatie financiara mai putin turbulenta decat cu cateva luni in urma' si absenta la reuniunea de luni a directorului executiv al FMI, dna Christine Lagarde, 'arata ca suntem pe calea de a reveni la normalitate", a subliniat vineri un inalt responsabil european.

Un alt semn al destinderii situatiei este varsarea noii transe de ajutor in valoare de 9,2 miliarde de euro catre Atena, considerata ca o simpla formalitate, fara a mai face obiectul unei dezbateri.

In prezent, salvarea Cirpului predomina agenda Eurogrup, dar nicio decizie nu va fi luata luni: discutiile intre troica creditorilor si autoritatile cipriote nu au avansat pentru ca acestea din urma refuza sa faca privatizarile cerute.

Bank of Cyprus a anuntat sambata ca evaluarea nevoilor sale bancare de catre Pimco, cel mai mare fond de obligatiuni din lume, ar putea fi amanata, desi era prevazuta pentru 18 ianuarie. Nimic nu spune ca aceste nevoi, evaluate la 17 miliarde de euro de catre autoritatile de la Nicosia in urma cu cateva luni, inclusiv 10 miliarde pentru banci, ar mai fi de actualitate.

Dosarul este complex: Ciprul face totul pentru a se apara de acuzatiile de spalare de bani si dumping fiscal. Potrivit editiei de sambata a cotidianului german Die Welt, Berlinul doreste o misiune de experti in anchetarea acestor chestiuni.

Rolul potential al Rusiei in asistenta pentru aceasta tara ridica de asemenea intrebari.

Mai multi oficiali europeni considera ca discutiile nu vor avansa cu adevarat decat dupa alegerile prezidentiale din Cipru, a caror prima runda va avea loc pe 17 februarie. Acordul privind un program de ajutor ar putea interveni "in a doua jumatate a lunii martie", conform unuia dintre acestia.

Ministrii de finante ar urma sa avanseze si in ceea ce priveste discutiile asupra modului de recapitalizare directa a bancilor de catre Mecanismul european de stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro.

Eurogrupul, care isi va incepe sedinta luni la 16h00GMT, la o zi dupa reuniunea ministrilor de finante din cele 27 de state, chemati sa voteze autorizarea pentru 11 state a unei taxe pe tranzactiile financiare. O sursa din cadrul presedintiei irlandeze a UE s-a aratat increzatoare ca se va obtine o majoritate clara.