Criza din zona euro incetineste cresterea economica in Europa Centrala si de Est

Criza din zona euro va avea efecte negative asupra cresterii economice din CEE (Europa Centrala si de Est), a afirmat marti la Viena economistul sef adjunct al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Jeronim Zettelmeyer.

"Suntem mai pesimisti in ceea ce priveste efectele crizei din zona euro in CEE (Europa Centrala si de Est), insa cu exceptia Ungariei si Sloveniei nu ne asteptam la o recesiune in aceasta zona", a declarat Jeronim Zettelmeyer, cu prilejul prezentarii celui mai recent raport al BERD "Raportul de tranzitie 2011" in cadrul unei conferinte de presa desfasurate la sediul Bancii Nationale a Austriei (OeNB).

Raportul BERD a luat in calcul trei aspecte, primul dintre acestea fiind impactul crizei economice din ultimii trei ani asupra societatilor din 29 de state in tranzitie analizate in comparatie cu cinci tari occidentale, pe baza unui studiu efectuat in 2010, insotit de o prognoza recenta, elaborata in ianuarie 2012.

Astfel, in Europa Centrala si de Sud-Est, previziunile de crestere economica in ianuarie 2012 s-au conturat in scadere in comparatie cu tendintele inregistrate in octombrie 2011 (de la 1, 7% la 1,4% pentru Europa Centrala si statele baltice si de la 1,6% la 1,0% pentru Europa de Sud si Est). O crestere a PIB se inregistreaza in 2012, potrivit BERD, numai in Rusia (4,2%), Azerbaidjan (3,5%) si Croatia (1,0%).

In Europa Centrala si de Est nu e prevazuta nicio recensiune

Cu toate acestea, pentru aceasta regiune, nu este prevazuta o recesiune, a afirmat Jeronim Zettelmeyer, adaugand ca previziunile de crestere economica raman scazute in principal din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro, ce afecteaza si sistemul bancar din Europa emergenta.

Cel mai temut scenariu ar presupune aprofundarea crizei datoriilor din mai multe state europene, ceea ce ar putea provoca o recesiune puternica in Europa in 2012 si falimentul a una sau mai multe banci transfrontaliere. Acest lucru ar atrage dupa sine si o recesiune in Europa emergenta, comparabila cu cea din 2009.

Un risc ar fi, potrivit oficialului BERD, o reactie necoordonata a statelor individuale in fata crizei. Sistemul financiar din zona euro este acelasi ca in spatiu CEE, iar criza euro nu trebuie sa iasa de sub control, a adaugat Jeronim Zettelmeyer.

Al doilea aspect al raportului a luat in calcul impactul crizei asupra gospodariilor, populatiei si consumului. La acest capitol, regiunea de tranzitie prezinta variatii puternice, gospodariile cele mai afectate fiind cele din tari precum Bulgaria, Ungaria, Letonia si alte state din sud-estul Europei, in timp ce gospodariile din Belarus, Polonia si Slovacia par sa fi fost mai putin afectate, clasandu-se foarte aproape de Franta sau Marea Britanie in ceea ce priveste declinul consumului.

In ceea ce priveste impactul crizei asupra populatiei, acesta s-a manifestat prin pierderea locurilor de munca, inchiderea unor afaceri de familie, reducerea numarului de ore de lucru, amanarea sau suspendarea platii salariilor, fapt ce a dus la un declin al consumului mult mai ridicat in special la alimente de baza, bunuri de lux sau amanarea platilor la utilitati, mai vizibil in zona de tranzitie decat in Occident.

Potrivit aceluiasi raport, sistemele de protectie sociala s-au dovedit mai eficiente in occident, in noile state membre UE, Balcanii de Vest si Turcia sistemele de protectie sociala functionand deficitar, in aceste zone fiind preferate prin urmare sursele neoficiale de imprumut.

Increderea populatiei in democratie a scazut cu 10% in zona

Ultimul aspect, si cel mai problematic, este reprezentat de impactul pe termen lung al crizei asupra democratiei din economiile de tranzitie. In anii care au precedat criza, atitudinea binevoitoare a populatiei fata de democratie nu inregistra variatii majore in aceasta zona, insa post-criza increderea populatiei in democratie a scazut cu 10% in noile state membre UE, cu 8% in Balcanii de Vest si Turcia si cel mai puternic in Ucraina (cu 13%).

Raportul indica faptul ca in noile state membre UE si in Ucraina se inregistreaza o tendinta de indepartare fata de curentele democratice, populatia avand tendinta de a invinovati actualul sistem pentru criza financiara, in timp ce in statele care au avut experienta unor crize financiare acute, in trecut, precum statele CSI, increderea populatiei in democratie a crescut cu 5%.