Bloomberg: Criza refugiatilor nu se va rezolva cu pedepse. UE ar trebui sa aiba o alta abordare

Birocratii din corpul executiv al UE par tot mai atasati de aplicarea pedepselor, exemplul cel mai bun fiind stabilirea unei penalitati de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat care va fi platita de statele care trebuie sa indeplineasca o cota de azilanti redistribuiti.

Analistii Bloomberg cred ca abordarea Comisiei Europene este gresita, mai ales in contextul in care valul de refugiati pare sa mai piarda din intensitate.

Viziune pe termen lung

Europa ar trebui sa aiba o abordare pe termen lung in problema crizei refugiatilor, stabilirea cotelor nefiind de foarte mare folos intr-un spatiu de libera circulatie.

In spatiul Schengen, orice azilant se poate stabili intr-o tara pentru a pleca apoi spre destinatia tintita initial.

Nu trebuie uitat nici faptul ca scopul principal a fost dintotdeauna reducerea influxului de refugiati in regiune si nu managementul de moment al unei situatii particulare.

Acordul incheiat cu Turcia in privinta reducerii numarului de refugiati si programul de redistribuire in interiorul UE pot reprezenta puncte de pornire in gasirea unei solutii, dar nu se constituie intr-o solutie finala a crizei refugiatilor.

Intarirea frontierelor externe ale UE si constituirea unei baze comune de date cu refugiatii intrati pe continent sunt si ele chestiuni cruciale in aceasta problema, dar un alt punct de pe lista il reprezinta si eliminarea restrictiilor pentru azilanti de pe pietele de munca din cele 28 de state.

Recompense in loc de amenzi

Din acest punct de vedere, Comisia Europeana ar trebui sa incerce sa recompenseze statele care accepta refugiati decat sa le amendeze pe cele care nu ii vor, arata sursa citata.

Sigur, cheltuielile ar fi destul de ridicate, de genul a 35 miliarde euro din bugetul anual de 143 miliarde al UE.

Pentru unele tari europene stimulentele acordate pentru primirea refugiatilor nu ar avea nicio valoare, atata vreme cat acestea au adoptat politici nationaliste. Insa nu toate inchid ochii in fata dramei traite de pribegii ajunsi la poarta Europei.

Matrea Britanie, spre exemplu, chiar daca nu a preluat decat 3% din totalul refugiatilor aflati pe continent, are ample programe de ajutorare a guvernelor din Iordania, Liban si Turcia, acolo unde se concentreaza grosul populatiei fugite din Siria de teama atrocitatilor razboiului.

La fel, statele din spatiul euro-atlantic pot contribui pentru securizarea unor zone de protectie, cu tabere de refugiati, chiar pe teritoriul sirian. Pe masura ce criza refugiatilor ameninta sa creasca in intensitate, liderii Europei vor trebui sa se dovedeasca mult mai flexibili si inventivi, incheie Bloomberg.