2013, un an decisiv pentru zona euro - Retrospectiva

Zona euro se indreapta spre un 2013 care se anunta a fi anul succesului sau al esecului pentru uniunea monetara, care are in spate o istorie de 13 ani. Totusi, pentru moment pare sa se fi instalat un calm fragil in zona euro, in contextul unei lupte de trei ani pentru a salva moneda unica, comenteaza DPA.

Calmul survine dupa noile masuri de urgenta ale Bancii Centrale Europene (BCE) menite sa sporeasca increderea in zona euro, formata din 17 membri, si in contextul semnalelor ca liderii din regiune castiga teren in lupta cu prelungita criza a datoriilor.

Numerosi analisti au vorbit de asemenea despre speranta ca, dupa ani de recesiune si reforme dure, economia din uniunea monetara sa ia avant in ultima parte a lui 2013.

"Da, exista lumina la capatul tunelului, insa mai avem pana iesim din intuneric", a declarat Carsten Brzeski, economist in cadrul bancii ING.

Intr-adevar, au aparut deja semnale ca economia din zona euro ar putea initial sa se adanceasca in recesiune in 2013, in timp ce amenintarea unor noi presiuni din partea pietei continua sa bantuie statele membre considerate vulnerabile de catre investitori.

In afara de Spania si Italia, in Europa exista tot mai multe ingrijorari ca si Franta s-ar putea confrunta cu vremuri dificile, dupa ce luna trecuta ratingul Frantei a fost retrogradat de agentia de evaluare financiara Moody's, care a evidentiat eforturile Parisului de a stimula competitivitatea economica si de a reduce deficitul bugetar si nivelul datoriei in contextul unei cresteri economice slabe.

Moody's a retrogradat si ratingul mecanismului de salvare al zonei euro, partial din cauza contributiei semnificative a Frantei la fondurile acestuia.

Luand in considerare rolul central al Frantei in afacerile europene, temerile ca cea de-a doua economie din zona euro s-ar putea transforma in noua veriga slaba a uniunii monetare ar putea conduce la o noua scadere a increderii investitorilor.

Totusi, in contextul apropierii finalului de an, pietele financiare europene par sa fi revenit la o dispozitie mai buna, dupa o lunga perioada de volatilitate cauzata de ingrijorarile privind destramarea zonei euro.

Acordul de saptamana trecuta pentru reducerea datoriei Greciei si oferta BCE din august privind un nou program de achizitionare de obligatiuni guvernamentale au contribuit in mod special la limitarea cresterii costurilor creditelor pentru state ca Italia si Spania.

Totusi, perspectivele unei contractii suplimentare a zonei euro in lunile urmatoare ar putea declansa o noua presiune asupra statelor din uniunea monetara masiv indatorate, in contextul in care ele incearca sa-si puna in ordine finantele pe fundalul unei cresteri economice limitate si al extinderii somajului.

In plus, orice imbunatatire in evolutia economiei mondiale depinde de reusita unui acord fiscal al elitei politice din SUA pentru a impiedica intrarea economiei americane intr-o noua recesiune.

O perspectiva economica intunecata amplifica de asemenea riscurile privind unele tulburari mai ample si mai violente in zonele din zona euro lovite de recesiune.

In acelasi timp, o crestere redusa ar putea amplifica senzatia de 'oboseala' a planurilor de salvare in principalele economii din regiune, unde votantii devin tot mai deranjati de costurile austeritatii.

Acest lucru va ingreuna sarcina liderilor europeni de a adopta deciziile dure cu care se vor confrunta anul viitor, asa cum este cea privind finalizarea autoritatii de supervizare bancara sau cea privind ajutorul pentru a scoate zona euro din criza.

Problema Europei este ca soarta planurilor sale pentru a mentine intreaga uniunea monetara s-ar putea afla din nou in mainile votantilor anul viitor, in conditiile in care in Italia si Germania vor avea loc alegeri nationale.

Scrutinele din cele doua state vor reprezenta cel mai probabil teste-cheie asupra starii electoratului din prima si a treia economie din zona euro.

Exista insa riscul ca perioada de pana la alegeri sa coincida cu miscari pe pietele financiare menite a testa rezistenta sefului BCE Mario Draghi de a face tot ceea ce este nevoie pentru a mentine euro. Printre astfel de teste s-ar putea numara noi 'atacuri' asupra activelor unor tari ca Spania.

Numerosi analisti considera deja ca Madridul va fi nevoit sa ceara un plan de salvare european la inceputul anului viitor, dupa acordul din 2012 privind ajutorul pentru sistemul sau bancar.