Creste riscul unui conflict ruso-turc in Siria: Moscova si Ankara isi decimeaza una alteia aliatii

Riscul declansarii unui conflict armat intre Rusia si Turcia de-a lungul granitei siriene devine tot mai mare, pe masura ce armatele celor doua state continua sa-si decimeze una alteia aliatii.

Turcia efectueaza deja de cinci zile la rand bombardamente asupra pozitiilor detinute de kurzii sirieni, sustinuti de Rusia, in vreme ce raidurile aeriene coordonate de Moscova nu fac oricum distinctia intre Statul Islamic si rebelii sprijiniti de guvernul turc, acestia din urma fiind atacati cu predilectie, informeaza agentia Bloomberg.

Razboi intretinut

Razboiul civil care macina Siria de aproape 5 ani s-a transformat treptat intr-un conflict de tip proxy intretinut de puterile globale si regionale implicate in sustinerea diferitelor tabere combatante.

Cele mai mari tensiuni inregistrate in acest moment par sa existe intre Rusia si Turcia, dupa ce aviatia turca a doborat in noiembrie 2015 un avion militar rusesc la granita cu Siria.

Mai nou, Ankara risca sa starneasca alte animozitati prin ofensiva dusa impotriva rebelilor kurzi de pe teritoriul sirian.

Luptatorii kurzi din Siria reprezinta o adevarata ciudatenie in talmes-balmesul de interese ale fortelor internationale implicate in conflictul sirian, acestia avand atat sustinerea SUA, pentru opozitia ferma manifestata in fata gruparii teroriste ISIL, cat si pe cea a Rusiei, fiind o piesa in planurile mentinerii la putere a regimului Assad.

In acelasi timp, trupele lui Assad si avioanele lui Putin asediaza de cateva saptamani, cu ajutorul kurzilor, orasul Alep, principala reduta a rebelilor sustinuti de Ankara.

"Atat Rusia, cat si Turcia cauta sa dobandeasca o pozitie care sa le asigure un avantaj strategic. Exista riscul izbucnirii unui conflict ruso-turc, in care sa fie atrasa si NATO", considera Tim Ash, coordinator pentru piete emergente al bancii Nomura din Londra.

Bataie generala

Ironia este ca bombardamentele declansate de turci impotriva kurzilor din Siria risca sa infurie nu doar Moscova, ci si Washingtonul.

In vreme ce Ankara sustine ca gruparea kurda YPG are legaturi cu separatistii PKK din Turcia, Casa Alba vede in ei un aliat pretios impotriva Statului Islamic.

Cu doar doua saptamani inainte ca Turcia sa inceapa bombardmentele asupra pozitiilor YPG, atasatul special al presedintelui Obama pentru Colitia impotriva Statului Islamic, Brett McGurk, a vizitat taberele kurzilor pentru a-i felicita.

Turcia insista sa declare ca barajul de artilerie intretinut impotriva taberelor de kurzi vine ca o masura de pedeapsa dupa ce anterior au fost inregistrate schimburi de focuri care ar fi atins tinte de pe teritoriul turcesc.

Cu toate acestea, majoritatea analistilor considera ca o interventie militara la sol a Ankarei este improbabila, trupele turcesti riscand sa fie expuse raidurilor aeriene ale aviatiei din Rusia, dar riscul unei ciocniri accidentale este in continuare ridicat.

Pericole pentru Ankara

Grijile liderilor turci fata de situatia din Siria sunt diverse: de la efectele economice ale conflictului si pana la securitatea regiunii.

Din punct de vedere al impactului pe care tensiunile politice din Orientul Mijlociu l-au avut asupra economiei din Turcia, Ankara se poate plange ca a pierdut deja doi aliati, Egiptul si Irakul, iar criza refugiatilor si valul de atentate aparut in interiorul granitelor par sa-si spuna si ele cuvantul din perspectiva cresterii economice.

In plus, gruparea kurzilor din Siria ameninta sa taie caile de aprovizionare ale rebelilor din Alep, ceea ce ar usura efortul fortele guvernului Assad sa recucereasca orasul si sa isi consolideze pozitia.

Pe termen lung, posibilitatea aparitiei unei regiuni autonome a kurzilor langa granita cu Turcia este in masura sa alimenteze tensiunile existente deja intre Ankara si minoritatea kurda din tara.

Presedintele Erdogan sustine chiar ca raidurile aeriene ale aviatiei ruse in Siria au permis minoritatii kurde sa alunge din teritoriile de la granita etnicii arabi si turci, lucru evidentiat si de dimensiunile crizei refugiatilor.

Demonstratii de forta

In acest moment, Turcia si Arabia Saudita, aliati ai Statelor Unite, cauta sustinerea Washingtonului pentru a demara o interventie militara la sol in Siria cu scopul de a pune capat razboiului.

Ambele tari refuza insa sa se lanseze in actiuni unilaterale sau comune de acest gen fara un acord clar exprimat de americani.

Ori, in acest moment, Washingtonul pare sa imbratiseze mai mult varianta diplomatica de tratare a crizei decat pe cea a armelor.

Dupa ultimele convorbiri purtate cu premierul Ahmet Davutoglu, vicepresedintele Joe Bide s-a angajat sa descurajeze fortele kurde sa ocupe alte teritorii in apropierea granitei cu Turcia, dar a solicitat ca bombardamentele comandate de Ankara sa ia sfarsit.

Focul de artilerie deschis impotriva pozitiilor ocupate de kurzi a starnit ingrijorare si in randul membrilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Rusia a gasit si o buna oportunitate de a face o demonstratie de forta in fata Ankarei printr-o serie de exercitii militare derulate in Marea Neagra.

"Acestea sunt un semnal pentru Turcia, nu o masura provocatoare. Avem forta necesara sa il punem la locul lui pe Erdogan, daca Turcia ne forteaza sa actionam militar", a explicat Igor Korotcenko, directorul Centrului de Analiza pentru Comert cu Arme din Moscova.

Chestiunea unei ciocniri intre marile puteri implicate in conflictul din Siria poate fi exagerata, dar ramane un "risc real", dupa cum spune Michael Gunter, un profesor de stiinte politice la Universitatea Tehnica din Tennesssee.

"Daca Turcia va continua sa contracareze actiunile kurzilor si ale Rusiei, lucrurile ar putea escalada intr-o confruntare mult mai mare, pe care nicio persoana in toate mintile nu si-ar dori-o", spune profesorul Gunter.