Nici nu ne imaginam cat de bogati sunt, de fapt, bogatii lumii. Cat pierd statele din cauza evaziunii fiscale

O parte dintre cei mai bogati oameni ai lumii au averi mai mari decat se stie, ceea ce inseamna ca statele sunt private de miliardele pe care acestia ar trebui sa le platesca sub forma de taxe si impozite.

Cercetarile efectuate, separat, de Philip Vermeulen, economistul Bancii Centrale Europeane, si de Gabriel Zucman de la London School of Economics arata ca averile celor superbogati - ascunse de fisc si despre care persoanele in cauza nu amintesc cand sunt chestionate - sunt mai mari decat se stie. La aceeasi concluzie a ajuns si Banca Mondiala, cand a rectificat diferentele din datele veniturilor, eliminand progresele facute in perioada 1998-2008 in reducerea diferentei dintre bogatii si saracii lumii, spun cei de la Bloomberg.

Joseph Stiglitz, castigatorului unui premiu Nobel in economie si autorul lucrarii "The Price of Inequality" a spus ca mereu au existat banuieli despre raportarea gresita a averilor: "Este tot mai prezent sentimentul ca sistemul nostru este rigid si nedrept".

Imposibilitatea de a masura valoarea reala a bogatiei arata ca economistii si politicienii nu au inteles corect gradul de disparitate. De exemplu, se apreciaza ca daca veniturile si activele ar fi mai concentrate, ar putea stimula schimbarea structurii fiscale, a declarat Zucman.

Cel mai bogat om

Cel mai bogat om din America detinea 23,5% din toata avere Statelor Unite in 2012, dupa ce s-au adaugat in avere si estimarile privind banii ascunsi in paradisurile fiscale, a adaugat Zucman, fata de 21,5%, estimarea anterioara.

El colaboreaza cu Thomas Piketty, autorul cartii "Capitalul in secolul al XXI-lea" si cu profesorul Emmanuel Saez de la Universitatea din California, in incercarea de a gasi cifrele de impozitare mai precise.

Datele din sondajele privind ultrabogatii sunt, de asemenea, mai mici decat in realitate, a spus Vermeulen. Acest procent detinea intre 35% si 37% din bogatia lumii, depasind procentul de 34% indicat intr-o analiza a Rezervei Federale americane, a precizat Vermeulen.

In timp ce Fed incerca sa obtina date cat mai precise de la cei bogati, Vermeulen a ajustat datele si a completat listele cu miliardarii monitorizati de Forbes.

O concentrare mai mare a veniturilor si a averii in partea superioara a clasamentului bogatilor ar putea explica de ce cheltuielile de consum si-au revenit lent dupa recesiunea care s-a incheiat in iunie 2009, conform lui Stiglitz.

"Unele dintre problemele privind performanta sistemului economic sunt legate de adevaratul grad de inegalitate, si nu de dimensiunea gradului de inegalitate", a spus el.

Avand in vedere ca declinul s-a incheiat, indicele Merchant Industries Mass Merchant calculat de Bloomberg, care include Wal-Mart Stores si Dollar General, a crescut cu 80%, sub cresterea de 109% a indicelui Standard & Poor. Retailerii de lux au inflorit, dupa cum arata cresterea de 254% a indicelui Bloomberg Bloomberg Industries Global Luxury Goods Index, in care sunt incluse companii ca Hermes International, Coach si Prada.

Nicio surpriza

Jeffrey Hollender, care se numara printre acei 1% bogatasi din SUA, nu s-a aratat surprins de faptul ca cel mai bogat om din lume are o avere mai mare decat se estimeaza in prezent.

"Cu cat mai multi bani ai, cu atat mai usor este sa-i ascunzi ca sa eviti taxele", a spus Hollender, cofondatorul unei companii de servicii Seventh Generation.

Evaluarea activelor superbogatilor Europei ar putea fi chiar gresita, conform lui Zucman. Aproximativ 10% din averea acestora este in conturi offshore, comparativ cu 4% in SUA, estimeaza acesta intr-un articol publicat in mai. Cei foarte bogati au, de asemenea, avere in fundatii si holdinguri, ceea ce face dificile calculele, a mai spus el.

Studiile europene dezvaluie mai putine date noi decat sondajele din SUA, a mai aratat Vermeulen. De exemplu, in Austria, cei mai bogati cetateni detineau 36% din averea tarii in 2013. Aceste date sunt cu 13 puncte procentuale peste estimarea ce reiese dintr-un studiu, ceea ce ar face Austria aproape la fel de inegala social ca si SUA.

Bogatiile offshore costa guvernul american 36 miliarde dolari din neplata taxelor, mai reiese din articolul publicat de Zucman. Aceasta suma este suficienta pentru a cumpara pranzul pentru fiecare elev din scolile publice din New York timp de peste un secol. Europa pierde aproximativ 75 miliarde de dolari.

"Sunt potentiale implicatii ale politicii fiscale", a spus Zucman. "In cazul in care inegalitatile sunt mai mari decat ne-am gandit, atunci poate ca se pot schimba opiniile cu privire la masura in care ratele de impozitare marginale pentru cei mai bogati ar trebui sa fie majorate, sau cu privire la masurile pe care ar trebui sa le folosim, cum ar fi impozitul pe avere."

Veteranul fara adapost

Guvernele ar putea folosi aceste venituri suplimentare pentru a corecta dezechilibrele. Carl Robits, 34 de ani, doarme pe London Wall, una dintre principale strazi din City, districtul financiar al Londrei. Nu are adapost de aproape 18 luni, dupa ce a plecat, din motive medicale, din armata britanica.

El a facut parte din miscarea Occupy London, care a preluat Finsbury Square in 2011-2012. De atunci, "sistemul nu este mai bun", a spus Robits, care s-a intpors la Finsbury saptamana trecuta. "Exista prea multa birocratie. Daca nu ai o problema cu drogurile sau alcoolul, nu esti o prioritate principala. Nu am fost ajutat. Nu primesc nici o forma de consultanta sau de ajutor".

Economia mondiala a facut unele dintre cele mai mari progrese in globalizare in timpul scurs de la caderea Zidului Berlinului pana la inceputul ultimei recesiuni, aducand o imbunatatire a standardelor a milioane de oameni saraci, inclusiv din China si India. Banca Mondiala, analizand aceasta perioada, a ajuns la concluzia ca, de fapt, a fost putin progres in reducerea inegalitatilor la nivel mondial odata ce a luat in calcul si averile ascunse.

In contrast cu cifrele neajustate, care arata o scadere a disparitatii, coeficientul Gini al Bancii Mondiale, care masoara gradul de inegalitate a veniturilor, pare sa-si revina in ultimele decenii, conform ajustarilor preliminare ale economistilor Christoph Lakner si Branko Milanovic.

"Cu aceasta ajustare, scaderea inegalitatii se disipa aproape in intregime", au scris acestia intr-o lucrare din luna decembrie.

Aceasta situatie este suprinzatoare in perioada in care saracia a avut o scadere brusca: numarul persoanelor care traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi a scazut la 1,22 miliarde in 2010, de la 1,91 miliard in 1990, se arata in datele Bancii Mondiale.

In cazul in care diferentele castigului salarial nu s-au redus in intreaga lume, chiar daca populatia saraca a scazut, ar putea "schimba cu adevarat modul in care economistii gandesc despre ultimii 30 de ani", a declarat Lawrence Mishel, presedinte al Institutului de Politici Economice din Washington.

Politici economice

"Avem, intr-adevar, nevoie sa stim cui apartin averile si cum s-a schimbat in timp situatia, pentru a intelege mai bine modul in care sunt interpretate politicile economice", a declarat Heidi Shierholz, economist la institut.

Tyler Cowen, profesor de economie la Universitatea George Mason din Fairfax, Virginia, crede ca este gresita concentrarea asupra celor din partea superioara a clasamentului bogatilor, atunci cand se ia in calcul distributia veniturilor.

Conteaza mai putin daca unii oameni, cum ar fi cofondatorul Microsoft, Bill Gates, au acasa o mare parte din venituri, atat timp cat situatia celor saraci este mai buna, a spus el.

"Sunt prea multe griji fata de cei bogati; adevarata intrebare este daca exista oportunitati pentru ceilalti", a declarat Cowen.

In plus, modul in care veniturile sunt masurate denatureaza perceptiile fata de inegalitate. Datele fiscale pentru castigurile salariale nu se iau in considerare la platile efectuate de catre guvernul federal prin intermediul unor programe.

Concentrarea pe cei bogati si o intelegere mai putin buna a inegatlitatii il ingrijoreaza pe Dal LaMagna, director executiv la IceStone si membru al organizatiei Responsible Wealth.

"Nu este bine ca oamenii bogati, ce stau pe Central Park West sau 5th Avenue, sa aiba atatia bani incat tot restul lumii sa ii urasca", a spus LaMagna. "Ignoranta ii permite sa persiste".