Povestea "Sally" scrisa de Isaac Asimov in 1953 l-ar putea face pe cititor sa creada ca masinile autonome care au incurajat un autobuz robotizat sa faca dreptate in cazul unui om de afaceri lipsit de scrupule au incalcat prima lege a roboticii enuntata de autorul de SF, care specifica faptul ca "un robot nu poate rani o fiinta umana si nu are dreptul sa ii permita sa se raneasca singura apropiindu-se de pericole".
Insa cele trei legi ale lui Asimov sunt fictive, chiar daca oamenii le privesc ca pe niste reguli in ceea ce priveste guvernarea robotilor. Cu toate astea, nu putem sa nu ne punem problema jurisprudentei in ceea ce priveste atat robotii clasici, cat si tehnologiile bionice care vin in completarea corpului uman, inlocuind anumite parti din acesta, pentru ca aceste tehnologii robotizate ridica niste intrebari etice si legale destul de consistente, scrie The Economist.
De ce este nevoie de o lege care sa se aplice robotilor?
Atunci cand te folosesti de o interfata computerizata pentru a comunica cu o persoana aflata intr-o stare vegetativa, cat de valabile sunt mesajele transmise din punct de vedere juridic? Este posibila inlocuirea organelor sau a membrelor sanatoase cu mijloace tehnologice, prin optiunea declarata a potentialului posesor de parti robotizate? Astfel de intrebari sunt greu de anticipat, insa preocuparea pentru factorii de decizie politica si legala exista inca insuficient dezvoltata, astfel incat prohibitiile impuse nu pot impiedica inovatia.
RoboLaw - primul proiect de lege pentru forme de inteligenta artificiala
Un consortiu de experti in drept, inginerie, filosofie, reglementare si dezvoltare umana care s-a reunit in anul 2012 sub denumirea RoboLaw, a propus un proiect de lege in cadrul Parlamentului European in valoare de 1,4 milioane de euro, prin care sunt reglementate posibilitatile de utilizare a potentialului tehnologic, fara a periclita principiile deja consacrate ale legislatiei continentului european.
Autorii proiectului au mentionat ca acesta ar fi foarte restrictiv si ca ar putea impiedica inovarea in domeniu, motiv pentru care trebuie lucrat la o perspectiva functionala care sa se axeze strict pe efectele practice ale unei jurisprudente pentru roboti. Andrea Bertolini, conducatorul consortiului de la Scoala Superioara Sfanta Ana din Pisa, Italia, este de parere insa ca legislatia ar trebui elaborata pe masura ce apar situatii specifice care implica prezenta robotilor si a tehnologiilor robotizate, argumentand ca nu exista nicio modalitate de a anticipa eventualele probleme ce ar putea sa apara.
Caror tehnologii se adreseaza RoboLaw?
Protezele si exoscheletele ridica, la randul lor, probleme care tin de reglementari. In timp ce Uniunea Europeana sustine persoanele cu dizabilitati si se implica in solutionarea problemelor pe care acestia le intampina, pe cale medicala si tehnologica, continua sa faca acest lucru luandu-si toate masurile de siguranta, lucru care ar putea incetini procesul de evolutie al tehnologiei.
Bertolini pune problema astfel: "O persoana care are proteza este considerata in continuare o fiinta umana, insa entitatea robotizata ar trebui sa beneficieze, la randul sau, de drepturi proprii". Pornind de la aceasta idee, s-a pus chiar problema reprezentarii robotilor in instanta intr-un mod asemanator celui in care sunt reprezentate corporatiile in instanta. Pana la luarea unei astfel de decizii, RoboLaw va ramane un document de reper in statele Uniunii, in ceea ce priveste jurisprudenta inteligentei artificiale.