Cuba da liber la proprietate privata, insa fermierii nu sunt prea entuziasmati

Decizia autoritatilor cubaneze de a modifica constitutia si a permite proprietatea privata asupra pamantului a fost primita cu raceala de micii fermieri, care sunt de parere ca insula nu va putea sa se hraneasca singura fara o reforma de amploare a sectorului agricol de stat, transmite Reuters.

Alexei Gonzales este interesat sa cumpere terenul agricol pe care in prezent il inchiriaza de la stat. Insa din cauza obstacolelor birocratice, a lipsei de combustibil si a accesului la credite, Gonzales si alti fermieri care au fost intervievati de Reuters nu se asteapta sa castige foarte mult de pe urma faptului ca vor detine propriile lor terenuri.

"Facilitarea cumpararii terenului nu inseamna o schimbare prea mare daca nu pot obtine motorina", spune Alexei Gonzales aratand spre tractorul sau din perioada sovietica.

In pofida solului bogat si a faptului ca 20% din populatie lucreaza in agricultura, Cuba importa peste 60% din alimentele pe care le consuma, ceea ce inseamna costuri anuale in valoare de aproximativ doua miliarde de dolari. Cubanezii, care castiga in medie aproximativ 30 de dolari pe luna, primesc luna un pachet de alimente subventionate care include orez, fasole, oua si lapte pentru copii.

In data de 22 iulie, Guvernul de la Havana a votat in favoarea unui noi constitutii care include dreptul la proprietatea privata. Aceste modificari fac parte dintr-o strategie mai ampla prin care Cuba vrea sa atraga investitii straine, sa stimuleze crestere si sa reduca saracia, mentinand insa controlul politic in mainile unui singur partid.

Modificarea constitutiei care permite proprietatea privata a terenului trebuie sa fie adoptata prin referendum, care urmeaza sa fie organizat in lunile urmatoare. Proiectul de document va fi supus consultarii publice urmand ca documentul final, care ar putea include unele modificari, sa faca obiectul unei referendum.

Aceasta reforma va ajuta productia de alimente dar dreptul de proprietate nu va da un impuls substantial productiei agricole, spune Mario Gonzalez-Corzo, un profesor de economie la Universitatea din New York, a carui familie detine o ferma in Cuba.

In alte tari, fermierii isi pot utiliza terenul ca garantie pentru credite si achizitia de echipamente seminte sau ingrasaminte.

"Proprietatea privata nu inseamna ca poti utiliza terenul ca garantie. In Cuba nu exista ceva similar unei banci private", spune Gonzalez-Corzo, potrivit caruia reformele nu vor face mai usor pentru fermieri sa cumpere combustibili sau ingrasamintele de care au nevoie. In plus, limitele impuse asupra preturilor la care fermierilor isi pot vinde produsele si alte reguli stricte vor agrava si mai mult ineficientele sustine Gonzalez-Corzo.

In timp ce tinerii fermieri sunt in favoarea proprietatii private, cubanezii in varsta sunt sceptici. "Nu vreau sa vad vanzari mari de terenuri. Am fost aici inainte de revolutie si pot sa spune ca acum este mai bine pentru fermieri", spune Miguel Barroz Lozano, in varsta de 82 de ani.

Aceste ingrijorari cu privire la o posibila exploatare a determinat Guvernul de la Havana sa avanseze incet cu reforma, spune John Finn, profesor la Universitatea Christopher Newport din Virginia. "Reforma pamantului a fost foarte importanta pentru ideologia revolutiei. Oficialii incearca sa mentina in functie structurile general ale economiei socialiste si sa profite simultan de puterea antreprenoriatului", precizeaza Finn.

Statul detine aproximativ 80% din terenul arabil din Cuba, teren care este inchiriat in mare parte fermierilor si cooperativelor agricole. Restul este detinut de mici fermieri ale caror familii au primit teren arabil din partea Guvernului dupa revolutia din 1959.