Banca Centrală Europeană (BCE) a decis pe 14 septembrie o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea creștere consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei. BCE susține că a ajuns la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare. În pofida eforturilor susținute a băncii centrale de a scădea galopant inflația cu măsuri aspre, procesul va fi mai lent decât se estima în iunie. Noile prognoze arată că rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% abia în 2025. Mai mult, inflația generală accelerată, prețurile de consum ridicate și o creștere recentă a costului de tranzacționare a barilului de petrol Brent alimentează îngrijorarea investitorilor europeni cu privire la o recesiune iminentă în Europa. După anunțul celei de-a zecea creșteri consecutive a dobânzilor de referință la nivel european, moneda euro a atins de asemenea vârful celei mai lungi perioade de declin de la înființarea sa acum peste două decenii.
"Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 de puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.
Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.
Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.
"Pe baza evaluării sale actuale, Consiliul guvernatorilor consideră că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menţinute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanţial la revenirea la momentul oportun a inflaţiei la nivelul ţintei", se precizează în comunicatul de presă al instituţiei de la Frankfurt.
Revenirea inflaţiei la nivelul ţintă ar urma să aibă loc mai lent decât se estima în precedentele prognoze ale BCE, publicate în luna iunie. Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro ale experţilor BCE, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent pentru anii 2023 şi 2024 şi o revizuire în sens descendent pentru anul 2025. Revizuirea pentru 2023 şi 2024 reflectă cu precădere o traiectorie mai ascendentă a preţurilor produselor energetice. Presiunile inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază rămân ridicate, deşi majoritatea indicatorilor au început să se diminueze. Experţii BCE au revizuit în sens uşor descendent traiectoria proiectată a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente, care ar trebui să se plaseze, în medie, la 5,1% în 2023, la 2,9% în 2024 şi la 2,2% în 2025.
În timp ce economiștii și investitorii văd acum nivelul de 4% stabilit joi ca fiind punctul maxim al costurilor de împrumut în actualul ciclu de creștere al dobânzilor, Christine Lagarde a insistat că încă nu poate spune dacă va mai urma sau nu o mărire.
Cum va fi moneda euro afectată de creșterea dobânzilor-cheie
Euro se îndrepta spre cea mai lungă serie de pierderi din istoria sa, pe fondul speculațiilor că Banca Centrală Europeană a încheiat majorarea ratelor de dobândă, conform Bloomberg.
Moneda a înregistrat a noua săptămână consecutivă de scădere, cea mai lungă perioadă de declinuri de la înființarea sa acum peste două decenii. Aceasta s-a depreciat cu 5,6% față de dolar după ce a atins un vârf la mijlocul lunii iulie și se tranzacționează în prezent aproape de cele mai scăzute niveluri din martie 2023 încoace.
Traderii au renunțat la euro în ultimele două luni, susține Bloomberg, speculând că BCE va avea dificultăți în a înăspri politica monetară în continuare, în contextul în care economia europeană arată semne de deteriorare. Această perspectivă a primit un impuls în această săptămână, când președinta Christine Lagarde a efectuat a zecea majorare și a semnalat că vârful ratelor a fost atins.
Câteva fonduri speculative au adoptat cea mai negativă poziție față de euro de la începutul anului, iar analiștii și-au revizuit în scădere prognozele pentru monedă pentru sfârșitul anului. Prognoza mediană indică euro încheind anul la 1,09 dolari, în comparație cu 1,12 dolari.
Euro a scăzut cu 0,5% în această săptămână până la o paritate de 1,07 cu dolarul american.
Contextul macroeconomic european în care au crescut dobânzile de referință
Decizia de politică a BCE vine în contextul unei anxietăți crescute a investitorilor cu privire la o posibilă recesiune economică iminentă, după ce Comisia Europeană a revizuit recent în scădere prognoza sa de creștere pentru Uniunea Europeană cu 27 de țări la 0,8% pentru acest an și 1,4% în 2024, arată Financial Times.
Mișcările pieței în urma anunțului sugerează că investitorii nu cred că datele privind vânzările cu amănuntul sau prețurile de consum vor forța Rezerva Federală a Statelor Unite să majoreze ratele dobânzilor când se vor întâlni săptămâna viitoare. Indicele S&P 500 și indicele tech Nasdaq Composite au crescut ambele cu 0,8% joi.
În ultimele zile, îngrijorările investitorilor și ale factorilor de decizie cu privire la presiunile prețurilor ridicate s-au accentuat pe măsură ce prețul barilului de petrol au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimul an, după prelungirea reducerilor de ofertă de către unii dintre cei mai mari producători din lume.
Prețul barilului de petrol Brent a crescut cu 2% la 93,70 de dolari pe baril joi, 14 septembrie. Echivalentul american, West Texas Intermediate, a depășit 90 de dolari pentru prima dată în acest an și s-a stabilizat cu o creștere de 1,9% la 90,16 dolari.
Posibilitatea unei noi creșteri a dobânzilor europene în decembrie 2023
Surse care au luat parte la ședința de politică monetară au declarat pentru Financial Times că, dacă inflația din zona euro ar fi mai mare decât prognozele, ușa rămâne deschisă pentru o nouă majorare a ratelor dobânzilor după ce banca centrală își actualizează proiecțiile în decembrie 2023.
"Nu sunt de acord că am terminat definitiv", a spus unul dintre factorii de decizie. "Ar trebui să avem o surpriză foarte negativă [în ceea ce privește inflația] pentru a majora din nou în octombrie, dar am putea face acest lucru în decembrie". Altă sursă a declarat că o creștere de un sfert de punct în decembrie este "încă posibilă - nu o exclud".
Banca centrală a declarat joi că menținerea ratelor la nivelul actual "pentru o perioadă suficient de lungă" ar reprezenta "o contribuție semnificativă la revenirea în timp util a inflației" la ținta sa de 2%. Acest discurs a alimentat așteptările că aceasta a fost ultima majorare, deoarece investitorii pariază că următorul său pas va fi de a reduce ratele în prima jumătate a anului viitor.
Cu toate acestea, președinta BCE, Christine Lagarde, a contraatacat după o întâlnire cu miniștrii de finanțe din zona euro în Spania, spunând: "Nu am decis, discutat sau chiar pronunțat reduceri." Întrebată dacă BCE a terminat de majorat ratele, ea a declarat: "Ceea ce vă pot asigura este că vom ajunge acolo. Vom controla inflația."
...citeste mai departe despre "Banca Centrală Europeană a crescut dobânzile-cheie la un maxim istoric. Euro scade puternic în fața dolarului" pe Ziare.com