1 Mai, piata muncii si diplomatia europeana

Delocalizarea industriei e un fenomen care functioneaza in favoarea economiilor din Est. E un avantaj provizoriu, dar reactiile unor politicieni occidentali risca sa afecteze increderea est-vest pe termen lung.

Anuntul privitor la inchiderea iminenta a fabricii Whirlpool de la Amiens din Franta si la mutarea ei in Polonia ne aduce aminte un episod mai vechi: in 2008, fabrica Nokia de la Bochum din Germania, in care lucrau 2300 de persoane, se inchidea instalandu-se la Jucu, in judetul Cluj.

"Germania este o tara unde costurile cu forta de munca sunt foarte ridicate" explica purtatorul de cuvant al companiei finlandeze, anuntand mutarea in Romania, de unde avea de asemenea sa plece peste doar patru ani.

A fost un scandal imens, cu atat mai mult cu cat fabrica beneficiase de subventii de 60 de milioane de euro din partea autoritatilor de land. Ecourile negative se raspandisera intr-atat, incat la vremea respectiva peste jumatate dintre germani nici nu mai voiau sa auda de telefoanele Nokia.

Dar a fost de vina Romania? Erau vinovati romanii pentru ca aveau salarii de 10 ori mai mici si pentru ca inclusiv cotizatiile sociale erau mai reduse? Sau, cu alte cuvinte, a practicat Romania cu intentie o forma de dumping pe piata muncii? Ar fi grotesc sa se sustina acest lucru.

In cazul fabricii americane de la Amiens, candidatul la presedintia Frantei, Emmanuel Macron, a sugerat insa ca de vina ar fi Polonia. Sigur, el mai lasase sa-i scape, in mijlocul muncitorilor care urmau sa ramana someri, expresia "companii delincvente" (a uimit si acest lucru), dar intr-un interviu acordat ziarului "La Voix du Nord" a afirmat ca nu pot fi tolerate in sanul UE "tari care joaca cartea diferentelor fiscale, politici care contravin principiilor Uniunii". Si tot el a adaugat: "In dosarul Whirlpool, in primele trei luni dupa alegerea mea ca presedinte, va fi luata o decizie asupra Poloniei. Imi asum intreaga responsabilitate asupra acestui subiect".

Emmanuel Macron, intelegand probabil ca angajamentul sau liberal risca sa para neserios, a plasat apoi subiectul intr-un plan mai larg, invocand impotriva Poloniei pretinsele incalcari ale drepturilor omului. Dar vorbele numai puteau fi retrase. Candidatul liberalismului european, omul elogiat pe toate canalele eurofile, acuzase o tara din Est ca fura industria occidentala practicand impozite mai mici.

Sa spunem, pe scurt, ca o decizie in cazul Poloniei sau in cazul oricarui alt stat nu poate fi luata unilateral si c ...citeste mai departe despre "1 Mai, piata muncii si diplomatia europeana" pe Ziare.com