In ciuda faptului ca a ocolit tot timpul sa apara in presa, Isidro Fainé - seful La Caixa - este privit ca unul dintre cei mai puternici oameni din finantele spaniole.
Fainé a inceput sa munceasca la varsta de 13 ani, intr-un atelier de reparat biciclete. Mai tarziu, si-a "castigat" primul job intr-o banca, intrand hotarat in biroul unui sef de banca si spunandu-i ca este decis sa munceasca din greu sa sa invete totul despre finante.Nascut in Catalonia, Isidro Fainé s-a mutat cu familia intr-o suburbie muncitoreasca a Barcelonei.
"Vin dintr-o familie de tarani. Mi-am invatat parintii sa scrie si sa citeasca. Mi-am invatat tatal sa adune si sa imparta, dar nu si sa inmulteasca", spune executivul bancii La Caixa, intr-un interviu pentru Financial Times.
Munca asidua este baza succesului lui Fainé. Insa cariera in sistemul bancar a inceput dintr-un accident.
Pentru ca avea nevoie de mai mult timp liber pentru a-si termina studiile, Fainé a lasat munca din service pentru a-si incerca norocul intr-o banca.
Asa se face ca intr-o seara, in 1961, a intrat in sediul central al bancii Banco Atlantico din Barcelona, convingandu-l pe seful bancii cu hotararea sa.
"M-au dus intr-un birou mare, unde m-am trezit ca sunt singurul fara cravata. Nu ma simteam in elementul meu. La un moment dat, a venit un domn foarte serios care m-a intrebat ce caut acolo", povesteste Fainé.
Conversatia a trecut de la ipostaza jenanta la una prietenoasa si s-a terminat foarte bine pentru tanarul Isidro Fainé. "Domnul serios era nimeni altcineva decat Guillermo Banares, CEO al Banco Atlantico".
Pe langa apropierea pentru matematica, Fainé a imprumutat si intelepciunea nativa a mamei sale, care l-a invatat despre importanta discounturilor si a negocierii.
"Mama, care lucra intr-un magazin de lactate, se tocmea foarte des si am intrebat-o intr-o zi de ce prefera sa negocieze tot timpul. Mi-a raspuns ca cel care cumpara spune pretul. Pentru ca toti clientii vroiau un pret mai mic, mama nu pomenea niciodata din prima de discount".
Caixabank, care va regrupa activitatile bancare ale grupului spaniol La Caixa, urmeaza sa fie listata la Bursa incepand cu 1 iulie, devenind al 10-lea creditor din zona euro, dupa criteriul capitalizarii de piata.
Sectorul bancar spaniol se afla intr-un moment de refacere, dupa prabusirea Lehman Brothers din 2008 si dupa raspandirea crizei datoriilor suverane, in zona euro.
"In secolul in care traim, o institutie financiara nu poate exista fara transparenta si acces la capital, mai ales dupa ce s-a intamplat in ultimii ani", explica seful La Caixa.
Acesta indeamna la calm, cu o siguranta pe care numai experienta o poate conferi. "Vom iesi din aceasta criza, asa cum am facut-o si inainte, dar de data asta vom fi mai realisti".
Cunoscut in lumea bancara pentru strategiile sale nu atat spectaculoase, cat foarte eficiente, precum si pentru actiunile sale caritabile, Fainé a intrat in banca La Caixa in 1982. In 2007, a devenit presedintele bancii.
Acesta crede in modelul bancar caracterizat printr-o retea de sucursale (Caixabank va avea 5.200 de sucursale si 8.000 de ATM-uri), intesate cu oameni de sales care sa vanda produse si servicii clientilor finali.
In schimb, nu crede in surplusul de manageri si administratori, in cadrul unei banci. Numai 6,2% din angajatii La Caixa sunt in functii de conducere.
"Spania se va recupera intr-un ritm greoi. Dar noi suntem o banca de familie. Reteaua noastra este foarte aproape de familii si de nevoile acestora. Oamenii primesc salarii, platesc contributii la fondurile de pensii, asigurari. Suntem tot timpul aproape, avem birouri in toate orasele cu mai mult de 20.000 de locuitori", spune Fainé.
La Caixa are o cota de 32% din piata de internet banking, in Spania. Pentru ca a fost prima banca care sa afiseze instrunctiuni in limba chineza la ATM-urile sale, chinezii din Spania s-au indreptat catre La Caixa in numar tot mai mare.
Dar ceea ce o deosebeste de celelalte banci din toata lumea este angajamentul pentru activitatile caritabile.
La Caixa contribuie anual cu 500 milioane de dolari la lupta impotriva foametei si a bolilor, la sustinerea centrelor de batrani si la finantarea programelor de mediu.
"Cred in afacerea bancara pe care o conduc. In acelasi timp, cred in natura originala a bancii La Caixa. Cred in capitalismul social. As fi putut lucra la orice alta banca mare si as fi avut mult mai multi bani - am avut oferte - e o chestiune de vocatie."