Slovenia are nevoie de 500 de milioane de euro pana la sfarsitul anului

Slovenia are nevoie de o jumatate de miliard de euro pana la sfarsitul anului, a anuntat ministrul sloven de finante, Janez Sustersic, intr-un interviu aparut duminica in cotidianul austriac Die Presse.

"Pana la sfarsitul anului, am putea avea nevoie de o jumatate de miliard de dolari. Slovenia are mai multe optiuni. Insa este adevarat ca emiterea unor obligatiuni de stat pana la sfarsitul anului ar fi extrem de utila", a explicat ministrul, citat de AFP.

El a insistat asupra importantei ca Slovenia sa adopte reformele structurale propuse de guvern. "Trebuie sa adoptam reformele necesare inca din aceasta toamna. Cu cat o vom face mai repede, cu atat va fi mai probabil ca nu vom mai avea nevoie de un ajutor financiar si ca ne vom putea finanta singuri", a afirmat oficialul sloven.

Janez Sustersic a evocat restructurarea companiei aeriene Adria Airways si a bancii Nova Ljubljanska Banka, detinuta de stat.

"Insa, pentru alte companii, care se afla intr-o situatie mai buna, nu exista niciun motiv ca statul sa continue sa mai detina actiuni: Telekom, marele grup de asigurari Triglav sau compania petroliera Petrol", societati la care statul sloven este actionar, a mentionat ministrul.

La sfarsitul lui august, premierul conservator, Janez Jansa, a declarat ca tara sa ar putea intra "in incetare de plati" in octombrie, daca Slovenia nu va adopta reformele necesare.

El a anuntat la sfarsitul lunii iunie ca tara sa ar putea cere un ajutor financiar de la Uniunea Europeana, amenintare lansata pentru a obliga opozitia de stanga sa accepte introducerea in Constitutie a "regulii de aur" bugetare, proces care se afla insa intr-un punct mort.

Principalele trei agentii de evaluare financiara au retrogradat in august ratingul de tara al Sloveniei, din cauza deteriorarii sectorului bancar, care se prabuseste sub creditele indoielnice si care are nevoie de o recapitalizare urgenta.

Dobanzile imprumuturilor slovene cu maturitatea de zece ani s-au apropiat de pragul simbolic de 7%, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.