GAZETA WYBORCZA: Cota unica de impozitare - un stadiu inferior de capitalism

Luni, 24 Septembrie 2007, ora 11:48
1602 citiri

GAZETA WYBORCZA (Polonia), 19 septembrie 2007 - Pentru Europa postcomunista, cota unica de impozitare nu este in nici un caz o solutie prin care am putea ajunge din urma si depasi Europa Occidentala.

Cehia a intrat recent in clubul statelor cu cota unica de impozitare. Si a facut acest lucru intr-un mod tipic pentru ea, deoarece cele 300 de facilitati fiscale sunt in continuare obligatorii. Iar pentru majoritatea locuitorilor, pragul impozitului pe venit nu va fi 15%, cum a anuntat guvernul, ci in realitate 23%.

Asa stau lucrurile in Cehia de azi. De ce sa faci ceva simplu, cand poti sa faci acelasi lucru mult mai complicat si de ce sa copiezi modele straine (in acest caz slovace), cand poti inventa un "model ceh". Gratie acestui mod de gandire, dupa asa zisa privatizare pe cupoane a lui Vaclav Klaus, care intr-un grad mai mare decat privatizarea a insemnat o noua specialitate ceha, adica drenarea mijloacelor din privatizarea intreprinderilor in propriul buzunar, acum avem de a face cu o varianta ceha a impozitului liniar.

Cand l-am intrebat pe Richard Sulik, autorul conceptiei slovace a cotei unice de impozitare, cum apreciaza reforma ceha a impozitului, a raspuns scurt: "O treaba proasta".

Mai multi bani de la cetateni

Cu toate ca guvernul lui Mirko Topolanek a facut mai curand o treaba proasta decat o noua versiune a cotei unice de impozitare, merita sa ne oprim putin asupra reformei cehe. In ciuda tuturor obiectiilor, ea este un pas important in directia cotei unice de impozitare. Sub unele aspecte, intareste consecintele introducerii impozitului liniar pur.

La fel ca in toate cazurile anterioare, si in Cehia reforma impozitului nu inseamna reducerea poverilor impozabile, ci dimpotriva - sporirea lor. Scopul este colectarea unui volum mai mare de bani de la cetateni si reducerea in acest fel a deficitului bugetar, care la o crestere economica actuala din Cehia de 6% reprezinta practic un fenomen nelinistitor.

Din motive similare s-a introdus si se introduce impozitul liniar in toata Europa Centrala si de Est - incepand din Ucraina si Rusia si terminand cu Romania si Muntenegru.

Acest gen de reforme au doua scopuri - motiveaza firmele si categoriile cele mai bogate ale populatiei sa plateasca impozitele, categorii care la toate pragurile de impozite au cautat foarte intens si in general cu succes modalitati de evitare a platii impozitelor; in acelasi timp, o data cu deplasarea presiunii pe impozitele medii (TVA) se deplaseaza pe neobservate povara impozitelor din sfera afacerilor spre muncitorii obisnuiti. In cazul lor, pragul extrem de scazut al cotei unice nu face ca ei sa dea statului o parte mai mica din salariile lor. Asa a fost in cazul Slovaciei, unde introducerea cotei unice de 19% a dus la cresterea poverilor impozabile pentru familiile cu venituri medii.

Un efect similar va avea reforma ceha a impozitului, care introduce in realitate pragul de 23% al cotei unice pe venit si mareste pragul inferior al TVA de la 5 la 9%. Nu este o masura atat de drastica ca in Slovacia, unde este obligatoriu un singur prag TVA de 19%, dar este cu certitudine un pas in directia impozitarii indirecte.

Ceea ce este insa uimitor in reforma ceha - desi in felul sau este ceva tipic pentru toate reformele fiscale din Europa Centrala si de Est din ultimii ani - este inrautatirea clara a situatiei oamenilor muncii in comparatie cu intreprinzatorii, adica a clasei economice conduse in comparatie cu clasa conducatoare.

In cazul Cehiei s-a mers atat de departe, incat oamenii muncii platesc 15% impozit pe acelasi salariu superbrut, adica pe salariul lor si pe cheltuielile suportate de patron ca urmare a crearii locului de munca. Adica pentru faptul ca poate lucra, fiecare muncitor ceh - spre deosebire de intreprinzator - plateste un impozit mai mare cu 8%.

Trebuie spus ca, de la caderea comunismului, muncitorii au format acea categorie sociala care, prin faptul ca nu au avut nici o posibilitate de a evita plata impozitului pe venit, a suportat cele mai mari poveri fiscale. (...)

Ca si cum ar fi prea putin, nivelul salariilor muncitorilor in Europa Centrala si de Est ramane in urma indicatorilor din Europa Occidentala intr-un grad care nu se poate explica prin diferenta productivitatii economice dintre cele doua parti ale Europei.

Un exemplu: in Portugalia, a carei productivitate economica este astazi mult mai mica decat in Cehia, venitul mediu pe cap de locuitor este aproape cu o treime mai mare. Iar Cehia, unde in cautarea unui salariu mai bun vin la lucru slovaci si polonezi, se evidentiaza pe fundalul celorlalte state din regiune si, spre deosebire de Portugalia, economia ei nu traverseaza o perioada de stagnare, ci dimpotriva - o perioada de boom.

Cota unica de impozitare impreuna cu lipsa de cunostinte a statelor postcomunite de a-i obliga pe intreprinzatori sa respecte legea constituie un nou pas pe calea spre slabirea clasei de mijloc si a societatii civice - stalpii democratiei moderne de tip vest-european.

Desi pe termen scurt cota unica de impozitare duce la umplerea casei mereu goale a statului in tarile postcomuniste, pe termen lung introducerea sa ar putea avea importante consecinte sociologice si politice.

Impozitul progresiv, pe care il adopta toate economiile occidentale impreuna cu cea britanica si americana, reprezinta un model social experimentat cel putin de la al II-lea razboi mondial incoace. Un model care a permis transformarea economiei capitaliste de piata din secolul XIX intr-o economie sociala de piata, unde redistribuirea impozitelor ajuta la inlaturarea inegalitatilor sociale, pe care capitalismul le creaza prin natura sa.

Economia sociala-de piata nu constituie un scop in sine, ci un mod de a mentine pacea sociala, care in cele din urma este la fel de profitabila pentru paturile mai instarite, ca si pentru cele mai sarace. Este un model care permite mentinerea acestei paci fara reprimari in cadrul statului democrat.

Exista natural si alte solutii. Capitalismul secolului al XIX-lea a dat nastere la comunismul secolului XX. Iar incercarile de oprire a comunismului in alt mod decat modelul social-de piata in cadrul democratiei au stat la baza nasterii nazismului, fascismului si a altor forme de dictaturi.

Este simbolic faptul ca presiunile de azi asupra lichidarii economiei sociale-de piata vin din China, cea mai mare dictatura din lume. Cota unica de impozitare nu reprezinta o reactie adecvata la aceasta provocare. Pentru Europa postcomunista este poate un stadiu necesar de trecere de la perioada postrevolutionara, a capitalismului "salbatic", la modelul normal de piata. In nici un caz nu este insa o rezolvare datorita careia vom putea ajunge din urma si depasi Europa Occidentala.
Tarile cu cota unica de impozitare reprezinta un stadiu inferior, nu superior de model european economic si social. Ar trebui sa ne dam seama de acest lucru. Si cu certitudine nu ar trebui sa luam exemplu de la tari ca Slovacia, Estonia si recent Cehia.

<b>Bloombiz</b>

(Sursa: <a href=http://rador.srr.ro/ target=_blank>Rador</a>)

<b>Bloombiz.ro Newsletter </b>

Aboneaza-te la <a href=http://newsletter.vodanet.ro/gateway/?a=YT1CbG9vbWJpel8xMiZiW109aW5mb2Jsb29tYml6XzE4 target=_blank>newsletter-ul infoBloombiz</a> ca sa primesti in fiecare dimineata, prin e-mail, ultimele informatii legate de companii, afaceri, economie, piata imobiliara, plasamente financiare, cariere si lifestyle.