Cum a facut fata capitalismului Unirea Shopping Center

Luni, 23 Noiembrie 2009, ora 09:56
1599 citiri
Cum a facut fata capitalismului Unirea Shopping Center

In 1987, clientii magazinului universal Unirea cumparau incaltaminte "pe sub mana" dintr-o hala compartimentata prin rafturi sau bucati de mobilier din lemn masiv. Imediat dupa Revolutie, inainte de Craciun, Unirea a facut vanzari de un miliard de lei intr-o singura zi.

Schimbarea consumatorilor, a preferintelor acestora si a pietei a transformat Unirea Shopping Center intr-unul din simbolurile capitalismului.

Magazinele intinse astazi pe 60.000 de metri patrati, branduri ca Zara, McDonald's, Mango sau Douglas, zona de entertainment, si plasarea magazinului aproape de kilometrul 0, intr-o zona pe unde trec circa 300.000 de persoane zilnic, fac din Unirea Shopping Center unul dintre cele mai vizitate centre comercial din Romania, o concurenta serioasa pentru mallurile aparute dupa '99.

Familia Adamescu, actionarul majoritar al Unirea, a stiut ca milioanele de euro investite in modernizarea magazinului sau contractele semnate cu nume din cele mai cunoscute vor insemna o crestere de valorii de piata a companiei, care a ajuns in prezent la o capitalizare in jurul a 215 mil. lei (50 mil. euro), de la 3,5 mil. lei cat era capitalizarea la sfarsitul lui 1999, an in care magazinul a fost privatizat.

Inceputurile magazinului scot insa la lumina modelul magazinului universal. Aflat in proprietatea statului, magazinul Unirea a fost deschis in a doua jumatate a anului 1979 pentru a comercializa produse romanesti. Structura era standard - la parter erau amplasate, pe mijlocul incaperii, vitrine decorate cu siraguri de margele, fotografii alb-negru al unor doamne "sic", intotdeauna trecute de 30 de ani, panouri imbracate in catifea albastra pe care stateau agatate brose, cercei la moda si inele sau articole de galanterie (manusi, cravate, esarfe).

Urmatoarele etaje erau rezervate pe rand confectiilor pentru femei, celor pentru barbati, electrocasnicelor si decoratiunilor pentru casa, acestea din urma insemnand mai degraba covoare, perdele sau materiale pentru croitorie. Ultimul eraj era destinat cofetariei.

Astazi standurile s-au transformat in magazine cu firme luminoase si mobilier special pentru expunerea produselor, vitrinele s-au imbogatit cu manechine cu atitudine, produsele au eticheta, iar cofetaria a devenit food-court.

#capitalism, #capitalizare, #clienti, #investitie , #Scotia