Se face inventarul victimelor embargoului rusesc: Cine a pierdut cel mai mult?

Embargoul pus de Rusia pe marfurile alimentare din Uniunea Europeana a produs pagube semnificative pentru producatorii din tarile nordice si din statele baltice, arata un raport realizat de patru institutii din Moscova.

Finlanda a suferit cel mai mult dupa pierderea pietei de desfacere din Rusia, exporturile de alimente din aceasta tara scazand cu 24,5% pe parcursul celor doi ani de blocada, arata agentia TASS.

Norvegia este un alt stat in care producatorii de marfuri agro-alimentare au inregistrat o scadere de 11,3% a exporturilor, 10,1% fiind cauzate de pierderea accesului pe piata din Rusia, arata raportul la care si-au adus contributia si membrii Academiei Nationale de Economiei de la Moscova.

Fostele tari sovietice din regiunea Marii Baltice - Lituania, Letonia si Estonia - au inregistrat pierderi la fel de serioase in exportul produselor alimentare: 20,7%, 21,5%, respectiv 22%, cel putin o jumatate din impact datorandu-se restrictiilor impuse de Moscova.

In vara anului 2014, Vladimir Putin a cerut impunerea embargoului pe produsele alimentare din Statele Unite, UE, Australia si Norvegia, ca o contra-masura la sanctiunile economice aplicate Rusiei de Occident in urma declansarii crizei din Ucraina.

Majoritatea statelor vizate de embargoul rusesc au reusit sa isi redistribuie marfurile agro-alimentare pe alte piete, dar acest lucru a accentuat pierderile resimtite de competitorii din regiunea non-europeana si din zona baltica, acestia nefiind in pozitia de a reduce costurile de productie pentru a concura direct cu marii producatori din Franta, Spania sau Germania.

Ulterior, Moscova a extins regimul de sanctiuni si asupra altor tari: Muntenegru, Albania, Islanda si Liechtenstein. Interdictia pentru importul de marfuri precum carne, carnati, peste, fructe de mare, branzeturi, legume si fructe este in vigoare pana la sfarsitul anului viitor.