Ce influenta mai are Rusia in fostul bloc comunist european

Cu un deceniu in urma, Europa Centrala si de Sud-Est popula imaginatia americanilor cu o serie de natiuni mici, dar eroice, care impartaseau idealurile democratice ale Statelor Unite.

Washingtonul le-a invitat in NATO, pentru a opri extinderea instabilitatii politice din Orientul Mijlociu si expansiunea Rusiei.

Acum insa, multi dintre cei care au impartasit viziunea lui Donald Rumsfeld asupra "noii Europe" se tem ca aceste state cu rol strategic vital au devenit caii troieni ai Moscovei in cadrul aliantelor Occidentale, sustine politologul bulgar Ivan Krastev, intr-un editorial din New York Times.

Fisuri periculoase

Unul dintre semnalele privind aparitia unor brese in politica comuna a statelor din UE l-a transmis presedintele ceh Milos Zeman, in momentul in care a anuntat participarea sa la ceremonia de aniversare a 70 de ani de la victoria trupelor sovietice in fata nazistilor germani.

Parada de la Moscova pentru celebrarea victoriei aliatilor impotriva nazismului este un eveniment boicotat de toti liderii europeni, ca urmare a tensiunilor existente intre Rusia si UE pe tema conflictului din Ucraina.

Cu chiu cu vai, in urma presiunilor interne, Zeman a retras confirmarea prezentei sale la eveniment, fara a anula, insa, calatoria catre capitala Rusiei din acea perioada.

Ceva mai la sud-est de Praga, un alt admirator al lui Vladimir Putin, premierul ungar Viktor Orban, se afla pe punctul de a bloca propunerea Bruxelles-ului de creare a unei piete energetice europene, una dintre masurile initiate pentru a reduce influenta Rusiei in regiune.

Cei doi nu sunt singurii lideri europeni care manifesta inca o atractie nefireasca catre sfera de influenta a Moscovei.

Sefii de guvern sau de stat din alte tari central-europene nu ezita sa foloseasca tensiunile dintre Bruxelles si Moscova in interes propriu.

Declaratiile critice la adresa sanctiunilor economice impuse Rusiei au devenit aproape o moneda de schimb pentru semnarea unor contracte de furnizare a gazelor naturale la un pret avantajos sau de atragere a putinelor investitii rusesti in tarile respective.

Interesele economice ingroapa istoria

O astfel de situatie naste firesc intrebarea daca Moscova a reusit sa separe Europa centrala in doua tabere pro si contra Rusiei.

La fel de firesc apare si cea privind sansele Uniunii Europene de a-si mentine integritatea daca relatiile interne si cele dintre Bruxelles si Moscova vor pastra acelasi ton pentru mai multi ani.

Pentru a obtine un raspuns, analistii politici trebuie sa se detaseze de teoriile asternute in ultimele decenii de teoreticienii din Occident asupra legaturilor dintre tarile Europei centrale si Rusia.

Comportamentul actual al guvernelor si societatilor din tarile estice si centrale al Europei este dictat mai degraba de experienta deprinsa in perioada post-comunista si de interesul national al acestora, decat de aminitirile din epoca comunista.

Interesele geografice si economice de moment bat amintirile istorice, crede Ivan Krastev.

Europa Centrala este mult mai legata din punct de vedere economic de Rusia decat de restul UE, motiv pentru care si pierderile cauzate de impunerea sanctiunilor se resimt mai puternic in aceasta zona.

De asemenea, nu este un secret ca banii rusilor s-au infiltrat in randul elitei economice si politice din aceste tari.

Dar ceea ce crede populatia obisnuita a acestor tari despre Rusia este un subiect care este prea putin tratat de catre analisti, desi este unul care merita o analiza atenta.

Iar cele mai bune exemple in acest sens le ofera reactia "strazii" din Polonia si Bulgaria.

Reactii halucinante

Polonia este una dintre tarile care au beneficiat de pe urma caderii regimului comunist si care crede ca vocea sa trebuie sa se faca auzita in Uniunea Europeana.

Polonezii au sadit prin traditie neincrederea in rusi. Pentru ei, regimul actual al lui Vladimir Putin este brutal si urat.

Ultimul sondaj efectuat de Institutul de Afaceri Interne din Varsovia arata ca majoritatea localnicilor considera criza din Ucraina o amenitare directa la securitatea Poloniei.

Bulgaria este, de asemenea, o tara membra NATO si UE, dar experienta sa postcomunista cu greu poate fi zugravita in culorile succesului.

Data fiind si vecinatea cu zona Orientului Mijlociu este de inteles de ce sunt mai multi bulgari care se tem de o agresiune din partea Turciei sau a miscarilor radicale islamice, decat de o agresiune a rusilor.

Un sondaj de opinie efectuat luna trecuta de Alpha Research arata ca majoritatea bulgarilor nu percep criza din Ucraina ca pe o amenintare directa, iar anexarea Crimeii nu le-a schimbat cu nimic optica fata de Moscova.

De fapt, bulgarii tind sa invinovateasca mai mult Statele Unite decat Rusia pentru declansarea conflictului din Ucraina.

Aici intervine si surpriza cea mai mare scoasa in relief de sondajele efectuate in cele doua tari.

In ciuda ingrijorarii aratate de polonezi fata de Rusia, majoritatea populatiei se opune livrarii de arme in Ucraina si cere ca libera circulatie a ucrainenilor in UE sa fie restrictionata.

Pe de alta parte, pusi sa aleaga intre cele doua tabere constituite dupa declansarea crizei ucrainene, bulgarii opteaza categoric pentru Occident, 70% dintre ei considerand politica proeuropeana a guvernului de la Sofia drept "echilibrata si rezonabila".

Ce provoaca insa aceasta ruptura? Ce ii face pe bulgarii prorusi sa mearga pe mana Occidentului si pe polonezii antirusi sa se detaseze de politica Washingtonului?

Istorii recente

Polonezii tind sa devina reticenti in a lua drept garantie toate promisiunile de securitate proferate de reprezentantii UE si ai NATO.

In istoria lor, multe astfel de garantii oferite de partenerii occidentali s-au dovedit doar vorbe in vant.

Nu in ultimul rand, trupele poloneze si-au platit deja obolul pentru integrarea in NATO in timpul razboiului din Irak.

De celalta parte, bulgarii simpatizeaza cu Moscova din cu totul alte motive decat cel in care ar gasi in regimul Putin un model drept de urmat. Bulgarii impartasesc cu rusii acelasi resentiment fata de Occident, crede analistul bulgar Ivan Krastev.

Nu au de ce sa priveasca cu ochi buni politica de sanctiuni economice impusa Rusiei, atat timp cat, in ultimele decenii, au avut de suferit pagube economice in urma sanctiunilor impuse vecinilor din fosta Iugoslavie.

Pentru ei, tensiunea inregistrata intre Bruxelles si Moscova nu atrage numai pierderile economice directe, ci si riscul unei polarizari a politicii interne.

Cu toate acestea, sunt constienti ca tarile de la periferia Europei vor avea de suferit, daca planul lui Vladimir Putin de a destrama Uniunea Europeana se pune in miscare.

In acelasi timp, polonezii si bulgarii au in comun acelasi sentiment predominat ca Occidentul nu poate fi crezut pe de-a-ntregul, dar ca Moscova nu reprezinta nicidecum o optiune viabila.

Asa ca, in timp ce criza din Ucraina este prea putin probabil sa reprezinte un liant puternic intre UE si Statele Unite, incercarea Moscovei de a sparge frontal Uniunea Europeana ramane la fel de improbabila, incheie analistul bulgar.