Noua tari UE ridica restrictiile pentru muncitorii romani, de la 1 ianuarie

Restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari vor fi ridicate in toate tarile UE, de la 1 ianuarie 2014, pe fondul temerilor ca va exista un val de imigranti din Romania si Bulgaria care vor "abuza" de beneficiile sistemelor sociale din tari precum Marea Britanie sau Germania.

La 7 ani de la aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta, Malta si Marea Britanie vor ridica restrictiile pe piata muncii impuse muncitorilor din cele doua tari. La cele 8 se adauga si Spania, care in decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restrictiile doar pentru muncitorii romani, din cauza crizei economice si financiare.

Potrivit Acordului asupra liberei circulatii a persoanelor dintre Elvetia si UE, Berna poate mentine restrictiile pentru romani si bulgari pana la 31 mai 2019.

Momentul a fost precedat insa de dispute aprinse si temeri ale unor tari, in frunte cu Marea Britanie, in legatura cu impactul pe care ridicarea restrictiilor il va avea pentru piata muncii din aceste tari, dupa experienta "instalatorului polonez". Pentru cele zece tari care au aderat la UE in 2004, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piata muncii, astfel ca Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranti din Polonia si alte tari din Estul Europei. Doar in 2004 aproape 250.000 de cetateni din tarile est-europene care au aderat la UE au intrat in Marea Britanie in cautarea unui loc de munca, numarul acestora depasind de 15 ori estimarile oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, in august 2005.

Romanii si bulgarii au tinut capul de afis si in Olanda, unde Partidul Libertatii (PVV, extrema dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restrictiilor.

La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis insa, cu o majoritate covarsitoare, sa respecte legislatia europeana si sa deschida piata muncii de anul viitor. Ca si premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de masuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigrantii vor fi exclusi de la acordarea ajutoarelor sociale in primii sapte ani de rezidenta, iar durata de rezidenta pentru obtinerea cetateniei a crescut de la cinci la sapte ani.

In pofida votului din Parlament, ministrul pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, a facut un apel la Uniunea Europeana sa acorde atentie "competitiei inechitabile" de pe piata europeana a muncii. Totodata, el a sustinut ca libera circulatie a muncitorilor in UE are ca efect "scaderea salariului minim pentru toti".

In teorie, Franta se confrunta si ea cu posibilitatea unui aflux de lucratori, dar se anticipeaza ca realitatea nu va fi dramatica, noteaza BBC.

In schimb, in Germania criticile nu s-au indreptat impotriva ridicarii restrictiilor, ci a lipsei de masuri privind prevenirea "abuzurilor" la beneficiile sistemului de asigurari sociale. Asta si pentru ca tara se confrunta cu o imbatranire a populatiei si cu o lipsa de personal - calificat si necalificat - in mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restrictiilor.

La 8 octombrie, Hans-Peter Friedrich, la acea data ministru de Interne, a declarat ca multi romani si bulgari muncesc serios in Germania, dar a precizat ca Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. "E adevarat, multe persoane din Romania si Bulgaria, dar si din alte tari din Estul Europei, vin in Germania pentru a munci serios si acestia sunt bineveniti. Din pacate, sunt si unii care vin doar pentru ca vor sa aiba acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta si ma astept ca si Comisia sa inteleaga aceste diferente", a declarat Friedrich, inainte de un Consiliu JAI desfasurat la Luxemburg.

Cum si alte tari au exprimat aceleasi ingrijorari, la 25 noiembrie, Comisia Europeana a lansat un plan ce cuprinde cinci masuri pentru a ajuta autoritatile nationale sa puna mai bine in practica normele europene privind libera circulatie si sa combata eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulatie.

Pe de alta parte, doua instante germane au decis ca romanii si bulgarii au dreptul la somaj, chiar daca nu au muncit deloc in Germania. Deciziile nu sunt definitive, dar ele ar putea atrage multi imigranti din cele doua tari, avertizeaza analistii. Avertismentul lor este sustinut, de altfel, si de cifre oficiale. Directorul Agentiei Federale pentru Munca, Heinrich Alt, a declarat, recent, intr-un interviu acordat Rheinische Post, ca numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria care beneficiaza de Hartz-IV (ajutoare sociale si de somaj) este in crestere. "Fata de 2007, numarul romanilor care primesc ajutor in cadrul Hartz-IV s-a dublat, ajungand la 14.700. In aceasi perioada, numarul bulgarilor a crescut de patru ori, la 15.300. De asemenea, se observa ca in regiunile cu un somaj ridicat sunt multi bulgari si romani fara un loc de munca", a spus Alt.

Potrivit estimarilor Institutului de Cercetare IAB, intre 100.000 si 180.000 de emigranti din Bulgaria si Romania isi vor cauta un loc de munca in Germania, anul viitor.

In Spania, unde se afla aproximativ un milion de romani - cel mai mare grup de imigranti din aceasta tara - nimeni nu pare interesat de iminenta eliminare a restrictiilor, conform BBC.

Ramane de vazut cati romani si bulgari va numara la 1 ianuarie deputatul laburist Keith Vaz, care a anuntat ca va controla personal frontiera britanica in prima zi a anului 2014 cand vor fi eliminate restrictiile de libera circulatie pentru romani si bulgari.