Bogdan Aurescu propune o noua tehnica de lupta impotriva terorismului

Bogdan Aurescu, ministrul demisionar de Externe al Romaniei, este de parere ca lupta impotriva terorismului trebuie sa adopte noi strategii in combaterea acest flagel international.

Anul acesta, extremistii au ucis oameni in numele religiei sau al politicii in diverse colturii ale lumii, din Franta pana in Tunisia, Kenya, Israel, Nigeria, Irak si Siria, dar nici acum, la nivel global, nu exista un organism de combatere al terorismului, remarca acesta, impreuna cu Jose Garcia-Margallo y Marfil, ministrul spaniol de Externe, intr-un comentariu pentru Project Syndicate.

Vid institutional

La fel ca si ciuma din Europa medievala, terorismul s-a infiltrat in lumea moderna, iar eradicarea acestei plagi a devenit imperativa.

Comunitatea internationala s-a aratat ingrijorata de mai multa vreme de amenintarea reprezentata de terorism, statele avand structuri antiteroriste si o legislatie specifica menita sa combata acest pericol, ca si diverse acorduri internationale sau bilaterale semnate pe aceasta tema.

Cu toate acestea, in ciuda mai multor eforturi de a crea un organism global care sa conduca actiunile in lupta de combatere a terorismului nu avem inca o asemenea institutie.

Primele incercari de a reduce amenintarea terorismului dateaza inca de acum 90 de ani si, in mod remarcabil, apartin Romaniei.

In 1926, Romania, primul stat care a introdus terorismul in Codul Penal, a cerut Ligii Natiunilor sa considere elaborarea unui proiect de legislatie internationala care sa condamne terorismul.

Abia dupa 8 ani, odata cu asasinarea regelui Alexandru I al Iugoslaviei si a ministrului francez de Externe Louis Barthou, Liga Natiunilor a luat in considerare crearea unui mecanism juridic international care sa se opuna acestui pericol.

Un grup de experti a elaborat atunci cele doua conventii internationale: cea de Prevenire si Condamnare a Terorismului si cea de creare a unei Curti Internationale Penale.

In 1937, ambele documente au fost semnate de 24 de natiuni, dar izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a facut ca niciuna din aceste initiative sa nu isi urmeze cursul firesc.

Pana in ziua de astazi, statele lumii au adoptat alte 19 conventii sectoriale in acest sens, vizand atacurile teroriste cu bombe, terorismul nuclear, finantarea terorismului, actele de terorism impotriva securitatii aeriene si navale sau acte impotriva unor persoane protejate.

Insa, un mecanism legal la nivel global care sa combata terorismul sub orice forma a sa nu a fost creat nici pana acum.

Un pericol nedefinit

Cele mai multe incercari duse in acest sens au avut de infruntat comentariile diversele guverne referitoare la definirea terorismului si daca aceasta trebuie sa includa si acte comise de fortele armate sau pe cele ale unor luptatori pentru libertate.

O recenta incercare de a trece actele de terorism sub jurisdictia Curtii Penale Internationale a esuat in urma lipsei unei definitii universal acceptata a fenomenului si din cauza efortului suplimentar pe care instrumentarea unor astfel de cazuri il presupune.

Dar, pe masura ce atacurile teroriste au o frecventa care le face sa intre in ritmul cotidian al existentei noastre, cu atat mai mult se simte nevoia unui mecanism international care sa combata acest flagel.

In februarie, Romania a inaintat o propunere privind crearea unei Curti Internationale impotriva Terorismului (ICT) si, impreuna cu Spania, a deschis procesul de consultare care ar putea duce la aparitia acestei institutii.

Un astfel de organism international ar trebui acreditat cu anchetarea oricarui act de terorism petrecut dupa infiintarea sa, dovedindu-se un sprijin util pentru tarile cu un sistem legal fragil si avand un rol deosebit in limitarea expansiunii fenomenului.

ICT ar trebui sa aiba competenta complementara fata de Tribunalele nationale si Curtea Internationala Penala, intervenind doar cand instantele nationale se dovedesc incapabile sa intervina sau daca respectivul caz iese din jurisdictia Curtii Internationale Penale.

Organismul ar trebui sa aiba in componenta un procuror si un numar rezonabil de judecatori, numiti pe criterii de reprezentativitate a celor mai importante regiuni ale globului si conform egalitatii de sanse intre sexe.

In subordinea sa ar trebuisa existe si o forta multinationala de politie sau de securitate, apta sa actioneze in cazul in care un guvern refuza sau se dovedeste incapabil sa coopereze pentru strangerea problelor impotriva celor vinovati.

Crearea acestei Curti speciale de justitie ar necesita un tratat international ratificat sub egida ONU, precedentele fiind deja create prin infiintarea Tribunalelor Penale pentru crimele de razboi din Iugoslavia, Rwanda sau Liban.

Chiar si asa, dificultatile in crearea acestei institutii vor persista, inclusiv definirea clara a crimelor de terorism, iar gasirea unui numitor comun in aceste crime poate reduce disputele interminabile pe aceasta tema.

In plus fata de conventiile sectoriale deja existente, competenta ICT ar trebui sa se bazeze pe cutumele dreptului international, luand in considerare intentia punerii in practica a unui act terorist, gravitatea infractiuni si caracterul international al acesteia.

Infiintarea Curtii Internationale impotriva Terorismului va avea nevoie de suportul societatii civile, al mediilor academice si al publicului larg.

Obtinerea suportului acestor categorii nu va fi o misiune usoara, intr-un moment in care autoritatile se confrunta cu alte provocari de ordin economic sau strategic, dar acest aspect nu inseamna ca importanta crearii unui instrument global de lupta impotriva terorismului ar trebui data uitarii.