Anexarea Crimeii a bagat spaima in vecinii Rusiei: Toti isi umfla bugetele de aparare

Decizia lui Vladimir Putin de a anexa Peninsula Crimeea, in primavara lui 2014, a declansat o cursa a inarmarilor in regiune, in conditiile in care vecinii Federatiei Ruse se simt amenintati de miscarile tot mai indraznete ale Moscovei.

State care, pe fondul crizei economice, isi redusesera semnificativ cheltuielile cu apararea au inceput sa pompeze din nou bani in bugetul armatelor proprii, potrivit unei analize Bloomberg.

Efectul se vede cel mai bine in Lituania. Tara care din 2009 a scazut nivelul bugetului de aparare pana sub 1% din PIB a tresarit brusc, efectuand o suplimentare a cheltuielilor militare de 30% in cursul anului trecut.

Procentual, cresterea este mai mare decat cele inregistrate anul trecut in toate celelalte 27 de state membre ale Aliantei Nord-Atlantice.

In top intra si Polonia, pe locul 3 din punct de vedere al cheltuielilor de aparare inregistrate in 2015, in vreme ce Letonia si Estonia, tari care au granita comuna cu Rusia vin pe locurile 5, respectiv 8 in clasamentul intern al NATO.

Datele statistice reflecta nelinistea in crestere pe care o simt vecinii Rusiei fata de intentiile lui Putin. Pe langa anexarea Crimeii, in 2008, Moscova a purtat un razboi cu vecinul din sud, Georgia, iar de anul trecut s-a implicat intr-o campanie aeriana pe frontul din Siria.

Eforturile financiare vin si ca urmare a protocolului incheiat intre statele membre NATO de a atinge un nivel de finantare a sectorului de aparare echivalent cu 2% din PIB al fiecarui stat.

Dintre statele din Europa Centrala si de Est, doar Polonia si Estonia au reusit sa indeplineasca acest obiectiv.

Sustinere larga

Locuitorii tarilor baltice pare sa agreeze cresterea rapida a bugetului Apararii. "Conflictul dintre Ucraina si Rusia are o rezonanta deosebita pentru noi", recunoaste Zygimantas Mauricas, economist in cadrul Nordea Bank, Vilnius.

"Sectorul de Aparare a fost neglijat in trecut atat in Lituania, cat si in Letonia. Spre deosebire de alte tari membre NATO, la noi exista un sprijin al publicului larg pentru intarirea capacitatilor de aparare", mai spune acesta.

Ministerul Apararii din Lituania sustine ca 60% din cei 2,9 milioane de locuitori ai tarii sunt de acord cu suplimentarea bugetului de aparare.

In Lituania, de altfel, exista o stare de teama larg raspandita in randul populatiei in ceea ce priveste eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei.

Pana si seful statului, Dalia Grybauskaite, a catalogat actiunile Kremlinului drept "o amenintare la adresa dreptului international".

Anul acesta, bugetul Ministerului Apararii din Lituania este de asteptat sa creasca cu 34%, de doua ori si jumatate mai mult decat vor creste bugetele de la Cultura si Asistenta Sociala.

Cu toate acesta, lituanienii nu se opun cheltuielilor pentru armata. Chiar si cu Rusia negand cu vehementa ideea unei ofensive in regiunea baltica, sentimentul de teama din zona nu are cum sa dispara prea curand.

In plus, tarile baltice si Polonia au importante minoritati entice de origine rusa care isi afirma constant vointa de a relua legaturile cu Moscova.

Cheltuielile militare din taruile baltice nici nu au cum sa inceteze prea curand, atata vreme cat un raport al strategilor si expertilor militari din grupul RAND a demonstrat ca o invazie terestra a Rusiei ar duce la ocuparea celor 3 capitale in mai putin de 60 de ore.

"NATO nu ar putea apara cu succes teritoriul celor mai expusi membri ai aliantei", a sunat concluzia raportului.

Si Romania da mai multi bani Armatei

Odata cu instalarea rusilor in Crimeea, oficialii de la Bucuresti au inceput sa aloce mai multi bani pentru aparare.

Desi Romania este in continuare sub nivelul stabilit al chetuielilor de Aparare solicitat in cadrul summit-ului NATO din 2014, cu doar 1,4% din PIB, bugetul Armatei a crescut cu 48% fata de 2015, pana la 11,2 miliarde de lei.

Programul multianual de investitii in aparare prevede ca, pana in 2027, fortele armate romane sa realizeze investitii in infanteria mecanizata, aviatie, aparare antiaeriana, flota navala si cresterea capacitatii de lupta antisubmarin.

De asemenea, infrastructura de cartiruire trupe, depozite si facilitati de instruire va intra intr-un proces de reparatii capitale si consolidari.