Summit NATO: Reintoarcerea la Razboiul rece? Se cer bani de inarmare

Summitul NATO aflat in desfasurare zilele acestea la Cardiff este presupus a fi cea mai provocatoare sedinta a Aliantei Nord-Atlantice de la includerea noilor state est-europene in cadrul organizatiei.

Pe de o parte, pericolul politicii ultra-nationaliste a lui Vladimir Putin si conflictul din Ucraina, pe de alta calendarul restrangerii operatiunilor armate din Afganistan si situatia exploziva declansata de actiunile Statului Islamic in Irak si Siria pun Alianta intr-o postura inedita - aceea de a-si relua agenda de activitati de acum doua decenii si jumatate.

Greselile trecutului

Atat pericolul expansiunii rusesti, cat si situatiile explozive din Orientul Mijlociu nu sunt noutati pe agenda de lucru a statelor membre cu vechime ale NATO.

Aceleasi obiective au reprezentat o constanta in analizele liderilor militari ai Aliantei Nord-Atlantice pe vremea Razboiului Rece si cu mult inaintea declansarii primului conflict din Irak.

De cat de mult a invatat NATO din erorile savarsite in timp depinde si pastrarea rolului de forta de securitate globala, asumata prin definitie de alianta celor 28 de state, considera analistii de la CNN.

Dans pe sarma in est

Situatia din Ucraina este insa cu mult mai delicata fata de conflictul inghetat dintre cele doua mari blocuri politice existente acum 25 de ani. Cel mai probabil Alianta Nord-Atlantica va trebui sa danseze pe sarma in fata amenintarii rusesti.

Aceasta pentru ca, pana acum, nu s-a constatat o interventie oficiala a fortelor armate rusesti in zonele de conflict din Ucraina, iar amplasarea unor baze permanente in statele baltice, Polonia si Romania ar fi, in acest moment, o incalcare flagranta a acordului semnat in urma cu cativa ani intre Rusia si NATO.

Cel mai probabil se va recurge la o supraveghere mai drastica a spatiului aerian al statelor membre din regiune, la crearea unei Forte Rapide de Interventie si la o rotire constanta a trupelor in tarile partenere din jurul Rusiei. Se asteapta, de asemenea, ca alte cinci tari: Suedia, Finlanda, Australia, Georgia si Iordania sa primeasca statutul de parteneri preferentiali ai Aliantei, intensificand cooperarea militara in aceste zone.

Banii, eterna problema

Retragerea treptata din Statul Major Militar International a unor parteneri de anvergura din Europa a lasat bugetul Aliantei strict in sarcina Statelor Unite, care asigura in acest moment aproximativ 70% din cheltuielile financiare si de logistica ale NATO.

Este de asteptat deci, ca marul discordiei dintre liderii aliantei sa se refere la respectarea protocolului de alocare a 2% din PIB-ul fiecarei tari membre catre Armata.

Inclusiv Germania stagneaza la 1,3% de cativa ani buni, iar concluzia fostului secretar de stat american Robert M. Gates, dupa vizita efectuata in 2011 in Europa, a fost ca europenii isi doresc statutul de tari aflate sub umbrela NATO fara a aloca insa si banii necesari pentru intarirea capacitatilor defensive.

Situatia este similara si in Romania, unde presedintele Basescu a reprosat Guvernului risipirea banilor din buget pe recompensarea primarilor traseisti fara a analiza mai intai nevoile fortelor armate ale statului. Acesta este prezent la Cardiff alaturi de Ministrul Apararii, Mircea Dusa si Ministrul de Externe Titus Corlatean.

Canada, un pas inapoi

Ceva mai mult speriati de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu decat de potentialul exploziv al tensiunilor dintre Ucraina si Rusia, oficialii canadieni si-au facut cunoscuta pozitia foarte clar.

"Vom lua pozitie fata de amenintarea crescanda reprezentata de Statul Islamic, dar vom aloca un buget limitat", a anuntat primul ministru canadian Stephen Harper.

Ajutorul imediat in echipamente militare promis oficialilor de la Bagdad de catre guvernul canadian nu depaseste 15 milioane de dolari.

Statul Islamic se face vinovat pana acum de peste 500 de executii publice ai unor opozanti ai miscarii fundamentaliste, dar pana in prezent doar Statele Unite si Marea Britanie au fost tintite direct prin decapitarea a doi jurnalisti americani si amenintarea unui cetatean britanic.

Cele doua state au fost si cele mai active in cadrul operatiunilor militare desfasurate in Irak si Afganistan. Ramane deci in sarcina oficialilor celor doua tari sa isi convinga partenerii din NATO de necesitatea adoptarii unor masuri drastice in zonele controlate de insurgentii Statului Islamic.