NATO da semne de slabiciune: Ofensiva SUA impotriva ISIL, sustinuta doar de Franta si Marea Britanie

Vineri, 11 Decembrie 2015, ora 16:46
4040 citiri
NATO da semne de slabiciune: Ofensiva SUA impotriva ISIL, sustinuta doar de Franta si Marea Britanie
Foto: NATO

Avioanele Frantei si Marii Britanii au continuat sa bombardeze tinte ale Statului Islamic, saptamana aceasta, in cadrul misiunilor coalitiei internationale coordonate de Statele Unite.

Cu toate acestea, oficialii de la Washington sunt ingrijorati de pozitia celorlalti aliati din Europa, care nu dau semne ca ar vrea sa sustina nici militar, nici financiar ofensiva impotriva terorismului, informeaza International Busines Times.

Doar 5 din 25

Majoritatea tarilor europene membre NATO si-au redus drastic cheltuielile de aparare in ultimii 7 ani, pe fondul crizei economice globale.

In momentul de fata, doar 5 din 25 de aliati europeni ai NATO isi respecta angajamentul de a aloca un procent de 2% din PIB pentru bugetul Apararii, starnind reactii nervoase din parte oficialilor americani, care se vad nevoiti sa aloce tot mai multi bani pentru cheltuielile Aliantei Nord Atlantice.

Doar Grecia, Polonia, Marea Britanie, Franta si Estonia au bugete care ating sau depasesc usor plafonul asumat in urma discutiilor de anul trecut de la Cardiff.

Pe langa scuzele de ordin economic, motivele politice si strategice justifica intr-o oarecare masura lipsa de implicare a statelor europene in ofensiva dusa impotriva Statului Islamic (Daesh/ISIL) din Irak si Siria.

"Nu neg faptul ca fiecare stat in parte ar putea face mai multe in acest conflict. Motivele sunt in principal de ordin financiar, dar cred ca unele constrangeri sunt si de natura politica sau legate de actuala strategie de lupta a coalitiei", explica Simon de Galbert, fost diplomat francez, actual expert al Centrului de Studii Strategice Internationale din Washington.

La mijlocul acestei saptamani, secretarul Apararii din Statele Unite, Ashton Carter, s-a aratat "de-a dreptul ingrijorat de nivelul investitiilor pe care Europa le face in fortele militare si in parteneriatul strategic dezvoltat cu SUA".

Prea saraci pentru razboi

Motivele financiare par sa cantareasca destul de greu in decizia multor state din Europa de a se alatura razboiul dus impotriva terorismului.

"Plafonul minim de 2% nu este o tinta realista pentru multe tari NATO. Multe dintre aceste state, in special cele europene, aplica inca politici de austeritate", a comentat Sam Perlo-Freeman, cercetator in cadrul Institului International de Cercetari pentru Pace din Stockholm.

Din 2008 si pana in prezent, criza financiara a fortat multe state sa isi reduca la limita cheltuielile din sectorul de aparare. In ultimii 4 ani, 17 din cele 28 de state membre ale aliantei au taiat drastic din bugetele de Aparare.

In prezent, media procentului din PIB alocat de statele europene in acest scop abia se ridica la 1,5%, cel mai scazut nivel din ultimii 20 de ani.

In aceste conditii, greul este dus de catre americani, ceea ce justifica intru totul criticile exprimate de Washington.

"Marea ingrijorare este ca, daca te uiti la situatia de acum 12-13 ani, bugetul NATO era asigurat in proportii egale de SUA si Europa.

In momentul de fata, influenta americana tinde sa ajunga undeva intre 70-75%, iar asta ridica destule probleme, dincolo de ceea ce se intampla in prezent in Siria si Irak", explica Steven Pifer, fostul ambasador american din Ucraina.

Marea Britanie, aliatul traditional al Statelor Unite in diverse teatre de conflict, a reusit sa inregistreze o crestere economica de 2,6% in ultimii 4 ani, dar a ales sa reduca bugetul Apararii de la 2,4 la 2,1 procente pe anul in curs.

Germania, motorul economiei europene, a marcat o crestere medie de 1,6 procente intre 2011 si 2015, dar a si redus cheltuielile cu Apararea la doar 1,2% din PIB. De altfel, Berlinul a fost intotdeauna codas in atingerea cotelor de finantare stabilite in cadrul NATO.

Franta ar fi urmat acelasi traseu in acest an, daca atacurile din ianuarie, de la redactia saptamanalului Charlie Hebdo si trgedia petrecuta in atentatele de la mijlocul lunii noiembrie nu ar fi fortat Parisul sa aloce un buget suplimentar de 4,2 miliarde de euro.

Temeri diverse

Franta si Marea Britanie se remarca pe post de participanti activi in lupta impotriva teroristilor din asa-zisul Stat Islamic, dar alte tari europene, unele cu o armata bine intretinuta, asa cum este cazul Poloniei, manifesta temeri mai mari in fata altor pericole decat terorismul jihadist.

"Nu este vorba doar despre bani. Unele state membre NATO sunt din Estul si Centrul Europei, asa cum sunt Polonia, Romania si tarile din Balcani.

Pentru acestea, principala ingrijoare in acest moment o reprezinta Rusia si, prin urmare, nu au tendinta de a se implica in operatiuni militare de care nu se simt legate cu nimic", spune Malcom Chalmers, expert britanic in Securitate.

Pe de alta parte, din punct de vedere al echipamentului, multe state europene aproape ca nu au ce sa aduca in plus fata de ceea ce este deja folosit in raidurile aeriene derulate impotriva tintelor ISIL, observa expertii Centrului International de Studii Strategice.

Tarile baltice, Lituania, Letonia si Estonia, au o aviatie militara cu o baza materiala invechita, buna cel mult sa asigure o minima aparare a propriului teritoriu.

Nu este de ignorat nici faptul ca, in ciuda criticilor venite din partea Washingtonului, multi sefi de stat din Europa privesc razboiul din Siria ca pe un potential nou conflict de durata in Orientul Mijlociu.

"Exemplul razboaielor din Irak si Afganistan nasc temeri privind implicarea intr-o noua operatiune militara de durata in acea regiune", mai spune fostul diplomat american, Steven Pifer.

#buget NATO, #razboi Siria, #buget aparare Europa, #contributie financiara state NATO , #NATO