Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Europenii propun un parteneriat de la egal la egal viitorului presedinte al Statelor Unite

Europenii propun un parteneriat de la egal la egal viitorului presedinte al Statelor Unite

Este o lume de-a indoaselea. In loc sa astepte ca viitorul presedinte american sa ii faca onoarea de a se interesa de ea, Uniunea Europeana a luat-o de data aceasta inainte. La Marsilia, in ajunul alegerilor prezidentiale in Statele Unite, cei 27 de ministrii ai afacerilor externe, carora li s-au alaturat inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate, Javier Solana, si comisarul insarcinat cu relatiile externe, Benita Ferrero-Waldner, au pregatit un document care va fi trimis noului ales. Acest text, pe scurt, propune un adevarat parteneriat intre Europa si Statele Unite.

"Noi suntem partenerii americanilor, a declarat seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, si vom comunica cat mai repede acest lucru noului presedinte cand va fi ales." "Nu este vorba numai de a cere anumite lucruri Statelor Unite: este vorba de faptul ca Europa trebuie sa isi ocupe locul sau deplin", a confirmat omologul sau britanic David Miliband.

 

 Altfel spus: nu va intrebati ce pot face Statele Unite pentru Europa, intrebati-va ce poate face Europa pentru Statele Unite, pentru a-l parafraza pe presedintele Kennedy in anii 1960.

Aceasta asigurare europeana, foarte inedita, se sprijina pe experienta din ultimele luni. In criza georgiana, UE - sub presedintie franceza - a aratat ca este in masura sa actioneze atunci cand Statele Unite erau paralizate atat de campania electorala, cat si de proximitatea prea mare intre administratia Bush si presedintele Saakasvili. La fel in criza financiara, Europa a deschis calea spre solutii inainte ca americanii sa le adopte.


Cei 27 s-au putut intelege astfel asupra catorva mari dosare internationale de care ar vrea ca noul presedinte american sa se ocupe cat mai repede. Ei pledeaza pentru multilateralism.

Ei nu ar trebui sa aiba greutati mai mari dupa experienta catastrofala a ultimilor opt ani. Ei nu isi fac insa iluzii. Daca noul ocupant al Casei Albe este, intr-o prima etapa, preocupat sa stabileasca un raport de incredere cu Statele Europene si cu UE, el va trebuisa ia  in ultima instanta deciziile in functie de interesele strict americane.


De aceea s-au straduit europenii sa isi fixeze unele orientari. Dezacordurile asupra razboiului in Irak care marcasera relatiile intre Washington si unele tari europene, ca Franta si Germania, si care divizasera Uniunea Europeana sunt acum de domeniul trecutului.

Preocuparile transatlantice sunt legate acum de Afganistan . Este probabil ca viitorul presedinte american va cere aliatilor sai sa isi sporeasca angajamentul militar in aceasta tara. Aceasta solicitare ar putea constitui un prim mar al discordiei. Europenii sunt intr-adevar reticenti, in timp ce de parte americana se insista asupra necesitatii de a nu-l  "dezamagi" prea curand pe noul ales. Europenii doresc in orice caz o strategie mai coerenta, o combinatie mai eficienta intre interventie militara si reconstructie, o politica concertata fata de Pakistan.


O alta prioritate este legata de Orientul Mijlociu. Orice presedinte american trebuie sa isi afirme angajamentul  alaturi de Israel, dar europenii spera ca succesorul lui George Bush nu va comite eroarea de a se dezinteresa de conflictul israelo-palestinian, chiar daca perspectiva alegerilor in Israel risca sa amane cu mai multe luni orice initiativa noua. UE este gata sa "joace un rol util" in pregatirea si punerea in aplicare a unui acord, ceea ce lasa sa se inteleaga ca, dincolo de eforturile financiare la care consimte de mult timp in favoarea regiunii, ea este dispusa sa participe, la momentul potrivit, la garantarea unui acord de securitate si de pace.


Diplomatia ar urma sa fie prezenta si in politica fata de Teheran. Pana acum, occidentalii au recurs concomitent la morcov si bat, fara a obtine inghetarea programului iranian de imbogatire a uraniului. S-au ridicat numeroase voci, inclusiv in cercurile oficiale dincolo de Ocean, pentru a cere o implicare mai puternica a Statelor Unite in procesul diplomatic. Acesta s-ar putea traduce printr-o vasta negociere care i-ar recunoaste Iranului un rol de putere regionala, in contrapartida unei renuntari la arma nucleara. Dar pentru orice presedinte american, optiunea militara va ramane pe masa pana cand nu se va gasi un acord.


Evitarea unei divergente transatlantice


Relatiile cu Moscova vor aparea foarte repede pe agenda transatlantica. Chiar daca divergentele se mentin in interiorul celor 27 de membri ai UE asupra analizei referitoare la noua politica externa rusa, europenii vor sa insiste asupra revenirii vointei de putere a Moscovei.

Europa este prima care isi da seama de acest lucru si ar fi prima care ar suporta consecintele in cazul agravarii tensiunii. Este ratiunea pentru care majoritatea celor 27 este tematoare in fata proiectelor americane a unei noi extinderi a NATO in directia Georgiei si a Ucrainei.

Daca viitorul presedinte este tentat de preluarea acestei idei a Administratiei Bush, sunt de prevazut tensiuni intre cele doua maluri ale Atlanticului inca de la reuniunea NATO din luna decembrie. Doar daca nu se va gasi un compromis care ar evita o divergenta transatlantica inainte chiar de instalarea oficiala a noului ales.


Cei 27 amintesc in sfarsit rolul pe care trebuie sa il joace tarile emergente in viitoarea ordine internationala. Ei pledeaza pentru  o reforma a Consiliului de Securitate al ONU si al Fondului Monetar International , precum si pentru transformarea G8, grupul tarilor cele mai industrializate, in G14.

Toate acestea pentru a arata ca europenii pot avea idei ei insisi si, cum spune Kouchner, si nu sunt "adjunctii" Statelor Unite.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1433 ori