Deficitul bugetar, cea mai mare problema postcriza

Faptul ca economia europeana a inceput sa se redreseze este o veste proasta pentru politicieni, care, in prezent, nu mai pot sa ignore si sa ascunda problemele din finantele publice. 

Potrivit datelor institutului de statistica european, Eurostat, zona euro a reusit sa iasa din recesiune in trimestrul al treilea. Astfel, in cele trei luni incheiate in septembrie, produsul intern brut din aceasta regiune a crescut cu 0,4 procente, chiar daca este cu 4,1 procente mai scazut decat in perioada similara de anul trecut.

O asemenea criza a distrus finantele publice. In medie, deficitul bugetar al celor 16 tari din zona euro va fi de 6,4 procente din produsul intern brut, in acest an, ajungand la 6,9 procente din PIB in 2010, potrivit estimarilor Comisiei Europene. Daca nu se iau masuri, datoriile publice vor creste la 88% din PIB, pana in 2011, cu o treime mai mari decat inainte de criza.

Amestecul de economie fragila si finante publice slabite creaza o dilema in vederea aplicarii unor masuri, cred analistii de la The Economist. Exista riscul ca datoriile publice sa scape de sub control, daca taxele nu sunt majorate, iar cheltuielile reduse.

Insa, daca sprijinul fiscal este retras prea devreme, economia ar putea ajunge, din nou, in recesiune. Pentru a rezolva aceasta problema, statele din Uniunea Europeana au cazut de acord asupra unui plan ambitios de restrangere a politicilor fiscale, insa doar din 2011. Pana atunci, oficialii europeni spera ca economia sa fie destul de puternica incat sa faca fata.

Pe 2 decembrie, Comisia Europeana analizeaza planurile de reducere a deficitelor fiscale din 13 tari, cu cele mai mari probleme pe acest segment. Pana in 2014, aceastea ar trebui sa le reduca la un nivel sub 3% din PIB. Irlanda, de exemplu, va trebui sa reduca cheltuielile sau sa majoreze taxele pentru a obtine echivalentul a 2% din PIB, in fiecare an, in urmatorii cinci ani, pentru a respecta tintele impuse de UE. In schimb, Germania va fi nevoita sa obtina doar echivalentul a 0,5% din PIB, in urmatorii trei ani.

Reducerea cheltuielilor este de preferat in fata majorarii taxelor

O reparare a finantelor publice ar avea mai multe sanse sa fie durabila daca s-ar baza pe reducerea cheltuielilor, in detrimentul majorarii taxelor. Insa, asemenea masuri sunt extrem de greu de aplicat in tarile puternic lovite de criza, precum Irlanda si Spania.

Irlanda a reusit sa reduca politicile fiscale cu 5% din PIB, incepand in iulie 2008, iar, cand va prezenta bugetul pe 2010, pe 9 decembrie, analistii estimeaza ca va cuprinde reduceri de patru miliarde de euro sau taxe in plus. De asemenea, este foarte posibil sa fie nevoiti sa reduca salarile. Intre timp, Spania intentioneaza sa majoreze veniturile la bugetul de stat prin cresterea TVA de la 16% la 18%, in iulie 2010, si prin reducerea investitiilor ce faceau parte din programul de sprijin financiar.

In schimb, UE este mai ingaduitoare cu Germania, permitandu-i sa recurga la masuri de inasprire a politicilor fiscale mai tarziu decat celelalte state, considerandu-se ca detine destule resurse pentru a face fata deficitelor. De asemenea, Italia, care a fost extrem de disciplinata in timpul recesiunii, isi poate permite o majorare a datoriilor publice.

In schimb, Franta trebuie sa faca reduceri de 5% din PIB, pana in 2013. De altfel, cheltuielile Guvernului francez sunt cele mai mari dintre toata tarile din zona euro.

O problema mai grava o reprezinta Grecia, unde deficitul va ajunge la 12,7 procente, in acest an, in cazul in care, anul trecut, acesta s-a ridicat la 8% din PIB. In plus, agentia Fitch a redus rating-ul de tara de la A la A- si a avertizat ca il va reduce in continuare, daca Guvernul nu anunta un plan clar pentru finantele publice. Pana in 2011, se estimeaza ca datoriile Greciei vor ajunge la 135% din PIB.

Insa investitorii straini sunt optimisti, sperand ca partenerii din zona euro vor salva Grecia, daca va fi nevoie. Insa, chiar si tarile cu buzunare mai adanci au problemele lor. Banii in plus pentru a finanta diversele masuri anticriza, printre care se numara majorarea salariilor si programele de casare trebuie sa vina de undeva, iar reducerea cheltuielilor nu se deruleaza prea rapid.

Din aceste motive, este greu de crezut ca zona euro va reusi sa aiba o crestere economica in viitorul apropiat, cred analistii.