De ce tine Europa cu Iranul in disputa cu sauditii

Desi Arabia Saudita este una dintre cele mai mari piete de desfacere pentru armele produse in Europa, iata ca liderii si analistii politici de pe continent inclina sa dea dreptate Iranului in noua criza care zguduie Orientul Mijlociu.

O trecere in revista a opiniilor venite din Europa facuta de New York Times arata o pozitionare pro-Teheran in conflictul dintre puterile sunita si siita din lumea araba.

Un inamic mascat

In primul rand, opozitia europenilor fata de cele 47 de executii dictate de Riad in ultimele zile, printre care si cea a clericului siit Nimr al-Nimr, ca si fata de pedepsele corporale aspre practicate aici par de inteles tinand cont de diferentele culturale dintre cele doua regiuni.

In acelasi timp insa, liderii europeni au criticat tot mai mult implicarea oficialilor sauditi in sustinerea miscarilor religioase de tip Wahabbist si Salafist, acestea fiind curentele sunite care stau si la baza ideologiei unor grupari teroriste precum al-Qaida sau Statul Islamic (ISIL/Daesh).

Nu este de ignorant nici faptul ca acordul incheiat in vara anului trecut intre cele 6 mari puteri nucleare ale lumii si Iran a transformat republica islamica dintr-un paria al lumii occidentale intr-un potential aliat si partener economic in regiune.

"Cata vreme Arabia Saudita se va lasa condusa de obsesia sa de a pune Iranul la colt, toate incercarile de a aduce pace in Orientul Mijlociu vor esua", a notat Rainer Hermann, un expert german in problemele Orientului Mijlociu, intr-un editorial din Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

Ton critic

Carl Bildt, fostul premier al Suediei si unul dintre personajele cheie in rezolvarea conflictelor din peninsula Balcanica, a postat pe Twitter un mesaj in care avertizeaza ca "executia clericului siit nu este de bun augur pentru viitorul regatului saudit".

Cat despre interuperea relatiilor diplomatice cu Iranul, Bildt se arata si mai franc. "Este o miscare extrem de proasta", a comentat fostul sef al guvernului suedez, adaugand totusi ca Teheranul are partea sa de vina pentru neasigurarea masurilor de siguranta in zona ambasadei saudite, care a fost devastata de vandali.

Ministrul de Externe al Frantei a declarat ca deplange executiile comandate de regimul de la Riad, iar sefa diplomatiei europene, Federica Mogherini, s-a aratat ingrijorata de "perspectiva inflamarii conflictelor sectare care au destabilizat deja intreaga regiune".

Culoar favorabil pentru Iran

Vali R. Nasr, decanul facultatii de Studii Internationale Avansate a Universitatii John Hopkins si o autoritate in tema conflictului dintre suniti si siiti, sustine ca Occidentul s-a aratat favorabil Teheranului in acest caz in mare parte din cauza tendintei Uniunii Europene de a relua legaturile cu Iranul.

"Europenii considera aceasta disputa ca fiind una serioasa - la fel ca si Washingtonul - dar cred ca sauditii nu vor o reconciliere cu Teheranul si cauta orice orice cale de a-i exclude pe oficialii iranieni de la discutiile pe teme regionale. Inclusiv o cale prin care pot provoca Iranul sa ia masuri care sa anuleze tot progresul inregistrat in procesul diplomatic dintre Teheran si puterile occidentale", spune profesorul Nasr.

De aceeasi parere se arata si Guillame Xavier-Bender, profesor asociat in cadrul institutului German Marshal Fund din Statele Unite.

"Iranul a dat dovada de un comportament relativ bun in implementarea masurilor solicitate in cadrul acordului nuclear.

Normalizarea relatiilor cu Teheranul mergea aproape prea bine, asa ca Arabia Saudita a decis sa faca o demonstratie de forta. Europenii se tem ca acest conflict va continua sa escaladeze fara a putea fi oprit", explica Xavier-Bender.