Reteta pentru criza din Grecia vine de la rusi: Este o oportunitate imensa!

Premierul grec Alexis Tsipras a reusit sa mai faca un pas spre falimentul tarii in doar 45 de minute, perioada in care a reusit sa bifeze al 11-lea impas consecutiv al negocierilor cu creditorii internationali.

Desi situatia Greciei pare dramatica, o varianta de a iesi din criza financiara o ofera seful unui fond suveran de investitii din Rusia, Kirill Dmitriev, relateaza reporterii postului tv american CNBC.

Apel la marile pusculite

Instrumente economice relativ noi pe pietele globale, fondurile suverane de investitii ale statelor de pe diverse continente au devenit in doua decenii adevarate pusculite globale burdusite cu bani.

Asa ca, din acest punct de vedere indemnul adresat de Kirill Dimitriev oficialilor de la Atena pare de-a dreptul justificat.

"Cred ca este o oportunitate imensa pentru Grecia de a coopera cu marile fonduri suverane de investitii din lume. Acestea detin rezerve de capital imense, au devenit din ce in ce mai energice si mai inovative in abordarea lor.

O solutie prin care guvernele unor tari ar putea coopera cu acestea, oferind un randament satisfacator, s-ar putea dovedi o varianta multumitoare pentru toate partile implicate, iar Grecia poate incerca o astfel de abordare", considera Dimitriev, directorul Russian Direct Investment Fund (RDIF).

Dimitriev este unul dintre cei mai abili cautator de resurse financiare pe piata, evidentiindu-si acest talent dupa ce sanctiunile impuse Rusiei pentru declansarea crizei din Ucraina l-au fortat sa caute surse de finantare in afara pietelor occidentale.

RDIF a reusit sa obtina fonduri din Asia, America de Sud si Orientul Mijlociu, cea mai recenta afacere constand in contractarea unui credit de 25 de miliarde de dolari de la Banca de Constructii a Chinei pentru 70 de companii din Rusia.

Se limiteaza la sfaturi

Teoria, ca teoria, dar practica te omoara! In ceea ce priveste redirectionarea fondurilor RDIF catre Grecia, Dimitriev se arata ceva mai circumspect.

"Mda, nu cred ca de la noi Atena se poate astepta la un suport financiar direct. Daca guvernantii de la Moscova decid ceva in aceasta privita este problema lor", spune Dimitriev.

O prima vizita la Moscova a premierului Tsipras nu a reusit sa atraga o linie de finantare intre cele doua guverne, in ciuda unor promisiuni sforaitoare facute de rusi.

In schimb, Greciei i s-a oferit sansa de a se asocia in cadrul proiectului Turkish Stream, cu sansa de a deveni un punct zonal influent in distribuirea gazelor naturale din Rusia catre UE.

Dimitriev crede, de altfel, ca Grecia va reusi sa atinga un compromis cu creditorii sai, in ciuda galcevei generalizate care a caracterizat ultimele 5 luni de negocieri duse intre Atena si Bruxelles.

"Sunt de parere ca Grecia va reusi sa obtina un compromis in criza financiara conlucrand cu Uniunea Europeana si cu Rusia.

Este evident ca economia Greciei conteaza foarte mult pentru Europa, asa ca o solutie de compromis trebuie sa fie fie gasita. Rusia sustine Grecia in rezolvarea problemelor financiare si de alta natura cu care se confrunta", mai spune directorul executiv al RDIF.

Cele doua tari impartasesc o criza financiara asemanatoare cauzata de impunerea sanctiunilor economice pentru Rusia, iar Bruxellesul si Washingtonul insista ca nivelul acestora sa fie sporit incepand cu sfarsitul acestei luni.

Ministrul Apararii din Grecia, Panos Kammenos, sustine ca economia tarii sale a pierdut deja 4,4 miliarde de dolari in urma impunerii sanctiunilor pentru Rusia si a embargoului la alimente initiat in august 2014 de Kremlin.

Oficialul elen sustine ca reprezentantii Statelor Unite au facut lobby pe langa guvernul de la Atena pentru a sustine inasprirea sanctiunilor pentru Rusia, masura pe care elenii ar dori sa o evite din cauza pierderilor prea mari inregistrate de economia tarii.

Pana acum, negociatorii eleni au folosit in cateva randuri, fara efect, evidentierea relatiilor stranse dintre Atena si Moscova, in scopul de a forta mana creditorilor europeni sa accepte o parte din propunerile lor.

Pe ultima suta de metri, solutia aceasta s-ar putea dovedi utila in detensionarea relatiilor dintre Executivul de la Atena si creditorii din zona euro.