Premierul Irlandei: Europa nu ar trebui sa ceara bancilor sa accepte pierderi dincolo de Grecia

Europa nu ar trebui sa ceara investitorilor privati sa accepte pierderi pe datoriile de stat pentru alte tari din zona euro, dupa Grecia, a declarat premierul irlandez Enda Kenny, incercand sa calmeze temerile bancilor ca alte state europene ar putea urma exemplul Atenei, transmite Reuters. 

Oficialul este ingrijorat ca introducerea devansata a Mecanismului European de Stabilitate, care ar fi insotit de un cadru legislativ pentru intrarea in default (incapacitate de plata) a tarilor din zona euro, va genera un val de incertitudine in piete privind intentia Irlandei de a cere detinatorilor de obligatiuni guvernamentale sa-i stearga o parte din datorii, potrivit Mediafax.

"Am spus ca, in privinta ESM (European Stability Mechanism - n.r.), nu avem nicio obiectie fata de implementarea devansata, insa vrem sa fie clar ca implicarea sectorului privat este un motiv de ingrijorare pentru Irlanda, dar si pentru alte tari.

Trebuie sa fie clar ca situatia Greciei este exclusiva si unica", a aratat premierul irlandez dupa o intalnire la Bruxelles cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Mecanismul European de Stabilitate reprezinta un program permanent menit sa previna falimentele de stat in zona euro, care ar trebui introdus pana in 2013 sau chiar mai devreme, inlocuind Fondul European de Stabilitate Financiara, organism infiintat temporar cu obiectivul principal de a facilita contributia guvernelor din zona euro la cel de-al doilea pachet de finantare externa, de 109 miliarde euro, convenit in iulie pentru Grecia.

Irlanda, care a fost nevoita anul trecut sa incheie un acord de sprijin international cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, a insistat intotdeauna ca isi va plati integral datoriile.

Investitorii se tem insa ca Dublinul ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare de la Mecanismul European de Stabilitate dupa ce acordul actual se va incheia, in 2013, situatie care ar putea determina guvernul irlandez si liderii europeni sa ceara o contributie din partea creditorilor privati, ca in cazul Greciei.

Acordul incheiat in iulie pentru Grecia prevede in premiera participarea detinatorilor privati de obligatiuni, care au acceptat sa absoarba o pierdere de 21% din obligatiunile de stat grecesti care vor ajunge la maturitate pana in 2020.

In ultimele saptamani s-a vorbit tot mai mult, in randul politicienilor si economistilor din UE, dar si in presa internationala, de impunerea unor pierderi mai ridicate pentru investitorii privati in cazul Greciei, care ar putea ajunge la 50% din datorii.

Barroso a prezentat miercuri un plan amplu de combatere a crizei datoriilor de stat din zona euro, cerand printre altele devansarea introducerii Mecanismului European de Stabilitate si sugerand ca bancile ar putea fi nevoite sa accepte pierderi mai mari pe obligatiunile grecesti.

Devansarea implementarii ESM a fost propusa initial de Germania, care dorea introducerea fondului in 2012, cu un an mai devreme.

Fondul va avea o baza de capital de 500 miliarde euro, cu caracter permanent, la care vor contribui statele din zona euro.

Institutia va putea interveni pe piete pentru a ajuta tarile cu probleme financiar-fiscale.

De asemenea, ESM va fi insotit de primul cadru legislativ european care prevede modul in care va fi gestionata intrarea in default (incapacitate de plata) a unei tari din zona euro.

Unii investitori privati se tem ca adoptarea acestei legislatii ar anunta noi pierderi pe obligatiunile tarilor de la "periferia" zonei euro.