Grecia, "sacul fara fund" al UE. Pana cand?

Ministrii de Finante ai zonei euro au aprobat planul de salvare a Greciei care prevede un ajutor public de 130 miliarde de euro si stergerea a 70% din datoria catre creditorii privati, desi se negociase initial o reducere de doar 50%.

Noul acord era necesar pentru evitarea falimentului insa va fi insuficient pentru redresarea economica. Asadar, potrivit analistilor, urmatorii pasi vor fi respectarea masurilor de austeritate asumate, o inasprire a controlului din partea organismelor europene, dar si posibile noi transe de imprumut.

"Nu e nici un succes, nici un esec. Este garantia ca vor mai primi ceva inapoi, nu vor pierde tot. Este raul cel mai mic fiind in avantajul tuturor, cu piederile de rigoare", este de parere analistul economic Mircea Cosea.

Majorarea participatiei creditorilor privati era de asteptat si din aceasta cauza, nu va avea un impact considerabil asupra lor, mai ales ca bancile beneficiaza de imprumutul de 500 miliarde de euro, acordat de Banca Centrala Europeana.

"Se discuta de cateva luni ca se va ajunge la aceasta taiere de 70% a Greciei la creditorii privati. Era clar ca trebuia facut un dublu compromis.

Pe de o parte, creditorii privati trebuie sa mai scada din datorie, iar Grecia trebuie sa implementeze mai bine programul de austeritate, pentru ca de fiecare data si-a propus masuri de austeritate, dar nu le-a dus pana la capat", a declarat analistul economic Constantin Rudnitchi.

Cu toate acestea, in cadrul noului acord, Grecia si-a propus tinte ambitioase. Planul de economii bugetare de 3,3 miliarde de euro convenit cu liderii europeni presupune reduceri bugetare masive si noi masuri de asuteritate.

"Eu personal nu sunt asigurat ca in Grecia se vor petrece schimbari radicale. Exista o anumita "colaborare" intre strada si Guvern. Banuiesc ca strada este folosita ca guvernul sa aiba scuze pentru neintroducerea unor masuri foarte dure", este de parere Mircea Cosea.

In plus, analistii economici sunt de parere ca in trimestrele 2 si 3, in ciuda masurilor de austeritate, veniturile din turism vor mai imbunatati putin nivelul de trai al grecilor. Pe de alta parte, acordarea transei de 130 de miliarde de euro mai este conditionata si de un control mult mai sever din partea organismelor europene, care impun o prezenta permanenta a misiunii Comisiei Europene la Atena.

"Toata lumea e constienta ca acesti bani nu ajung si cred ca deja se pun bani deoparte pentru o urmatoare transa. FMI si UE ar putea fi mult mai implicate in masurile fiscale. Se vehicula chiar numirea unui ministru de finante din partea UE, desi nu cred ca se va ajunge atat de departe. Oricum, va exista o monitorizare mai atenta, considera Constantin Rudnitchi.

Cum este afectata Romania

Tara noastra nu va fi direct afectata de decizia creditorilor privati de a-si majora participarea la planul de salvare a Greciei, chiar daca unele banci grecesti sunt prezente si in Romania.

"Cred ca expunerea bancilor grecesti nu se va reduce pentru ca e o piata inca buna pentru ele si care promite in viitor", considera analistul economic Mircea Cosea.

Cu toate acestea, analistul estimeaza ca exista posibilitatea ca in urma acestui precedent, pietele financiare sa isi piarda intr-o anumita masura interesul pentru obligatiunile tarilor cu probleme.