Grecia, dependenta de imprumuturi. Cu cat mai mare e greseala, cu atat mai mare e ajutorul

Nesfarsita poveste a datoriilor inregistrate de eleni este tragica din mai multe motive, unul dintre acestea fiind si ca relatia Atenei cu creditorii internationali este o reminiscenta a programelor de ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare.

Intr-adevar, succesiunea programelor de asistenta financiara imbratiseaza aceeasi patologie care de decenii domina agenda de dezvoltare, cu consecinte politice pe care nici pietele financiare si nici poporul grec nu par sa le fi deslusit, opineaza scriitoarea Dambisa Moyo, intr-un editorial Project Syndicate.

Consecinte nebanuite

La fel ca in alte programe de ajutor financiar, echivalentul a sute de miliarde de dolari au fost transferate din cadrul economiilor mai bogate in cea a unei tari mai sarace cu consecinte negative, chiar daca neintentionate.

Programul de salvare a Greciei a reusit sa ridice gradul de indatorare al tarii de la 130% din PIB, cat atinsese in perioda crizei globale din anul 2009, la peste 170%, iar in urmatorii doi ani, dupa cum reflecta statistica FMI, poate sa atinga 200% din PIB-ul tarii.

Vartejul datoriilor in care pare sa fi intrat Grecia limiteaza din start sansele de crestere economica si inrautateste perspectiva de pe piata muncii din aceasta tara.

Ca si alte state beneficiare a acestor programe, Grecia pare sa fi devenit semi-dependenta de relatia cu creditorii sai, care ii asigura asistenta sub forma unei reduceri a datoriei prin acordarea de imprumuturi subventionate si perioade de gratie in plata dobanzilor.

Ciclu nesfarsit

Nicio persoana normala nu se asteapta ca Grecia sa poata vreodata sa isi plateasca datoriile, dar tara in sine pare sa fi intrat intr-un ciclu nesfarsit de plati si noi imprumuturi, bazandu-si supravietuirea strict pe acestea.

Creditorii tarii, pe de alta parte, au tot interesul sa mentina intacta zona euro si sa limiteze riscurile unui abandon grecesc.

Drept urmare, chiar si cand Atena nu reuseste sa indeplineasca tintele stabilite in programul de finantare, Grecia primeste in continuare asistenta financiara, laolalta cu penalitati.

In mod pervers, cu cat greseste mai mult guvernul elen, cu atat mai generoasa este suma alocata pentru indreptarea situatiei.

Un alt sistem corupt

Ciclul acesta al dependentei de ajutoare financiare externe poate avea consecinte serioase pe termen lung.

Atata timp cat resursele financiare ale Greciei sunt constituite prin sprijinul creditorilor internationali, polticienii eleni se pot simti lipsiti de orice responsabilitate in sectoarele publice esentiale: sanatate, educatie, securitate nationala, infrastructura etc.

Vor fi, de asemenea, prea putin motivati sa puna in practica un sistem eficient de colectare a taxelor.

Dependenta de asistenta financiara externa distruge in final orice urma de contract social intre cetatenii Greciei si guvern, cel din urma neresimtind obligatia de a mai satisface dorintele populatiei pentru a-si asigura puterea.

Mai degraba te poti astepta sa vezi politicienii Atenei facand curte asidua "donatorilor" straini decat interesandu-se de soarta alegatorilor.

O legatura slaba intre serviciile publice si sistemul de taxe deschide poarta pentru toti cei care vor sa acceada la putere, lasand destul loc si pentru coruptie si ineficienta la fiecare nivel al societatii grecesti.

In baza experientelor desprinse din programele de asistenta financiara destinate tarilor emergente, putem spune ca grecii vor fi pusi in imposibilitatea de a desemna vinovatii din cadrul guvernului, asa cum le va fi aproape imposibil sa isi pedepseasca coruptii.

Cordon ombilical intact

Pana acum, criza elena a datoriilor a fost tratata ca o stare de urgenta declansata in zona euro, ignorandu-se aspectul ei de problema structurala.

Cata vreme statul elen va fi mentinut in starea de co-dependenta de creditorii sai, criza este de asteptat sa dureze.

Programele de ajutor financiar eficiente de pana acum au avut un caracter temporar bine determinat, asa cum a fost cazul planului Marshall, care a operat punctual si rapid pentru a raspunde nevoilor Europei occidentale.

Atata vreme cat grecii vad asistenta financiara ca pe un lucru garantat, nu le va fi greu sa se aseze intr-o stare de auto-suficienta.

Daca este sa vorbim de vreun strop de speranta pentru viitorul acestei tari, atunci FMI si UE trebuie sa sublinieze caracterul temporar al acestor linii de finantare.

"Taierea cordonului ombilical in cazurile de dependenta de ajutor este esentiala, iar pentru Grecia nu ar trebui facuta vreo exceptie", spune scriitoarea.

Eliminarea treptata a sprijinului are succes numai cand beneficiarul este decis sa depuna eforturi pentru a supravietui fara sistemul de sustinere extern.

Deocamdata, sunt prea putine semne care sa demonstreze ca Grecia este decisa sa paseasca fara ajutor, iar cata vreme fondurile vor continua sa vina sunt si prea putine sanse de schimbare in acest sens.