Europa pregateste masuri de urgenta pentru Grecia. Primul pas, controlul capitalului

Impasul negocierilor dintre guvernul elen si creditorii tarii incepe sa le dea fiori si oficialiilor europeni.

Impunerea controlului capitalului in Grecia ar putea fi adoptata in cazul in care intalnirea de joi a ministrilor de Finante din zona euro nu va aduce o intelgere semnata intre cele doua parti.

Vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a mentionat, marti, 16 iunie, ca Bruxellesul ia in calcul adoptarea unor masuri de siguranta in fata implicatiilor unor scenarii mai putin favorabile ale crizei financiare elene, arata publicatia EUObserver.

Sprijin pentru banci

Una din aceste masuri ar putea fi controlul capitalului pentru a impiedica retragerile masive de bani din banci, lucru care ar putea duce la prabusirea rapida a sistemului financiar al Greciei.

Ultimele date prelucrate de Banca Centrala Europeana arata ca, numai in primele patru luni ale acestui an, din bancile elene au fost retrasi 1,5 miliarde de euro.

Nivelul lichiditatilor din depozitele bancare din Grecia a scazut cu 15 procente de la sfarsitul anului trecut, conform aceleiasi analize.

Trendul s-ar putea accelera pe masura ce tensiunile politice dintre Atena si Bruxelles se intetesc, iar amenintarea falimentului Greciei devine foarte reala.

Masura a mai fost aplicata, in 2011, in Cipru dupa ce doua dintre cele mai mari banci ale tarii au dat faliment.

Retragerile de la ATM-uri si ghisee au fost plafonate, acelasi lucru intamplandu-se si cu sumele de bani pe care cipriotii aveau voie sa le scoata in afara tarii.

Masura de impunere a controlului capitalului nu va putea fi aplicata fara acordul guvernului elen si un vot al majoritatii parlamentare.

Intre timp, pe frontul negcierilor dintre eleni si creditorii internationali spiritele se incing la cote maxime.

Propuneri "criminale"

Unul dintre purtatorii de cuvant ai Comisiei Europene a dat asigurari ca oficialii sunt gata sa se aseze din nou la masa discutiilor daca primesc un nou plan de reforme din partea grecilor.

De cealalta parte, premierul Alexis Tsipras s-a declarat gata sa lupte fara a mai lasa loc de compromis in fata partenerilor de negocieri.

Intr-un discus sustinut in fata parlamentarilor eleni, Tsipras a declarat ca FMI a jucat un rol "criminal" in negocierile de pana acum, in vreme ce BCE a fost descrisa ca intiatoarea unor masuri fiscale de sufocare a economiei Greciei.

Tsipras i-a somat pe europeni sa puna capat exercitarii presiunii si santajului asupra tarii sale.

"Actuala politica propusa de creditori nu evolueaza intr-un cadru democratic si nu are nicio logica. Nu este ceva e care Europa sa fie mandra", a mai spus Tsipras.

"Daca partenerii de negocieri vor sa gasim o solutie la criza financiara a tarii ar trebui sa faca uitate politicile falimentare pe care ni le-au impus in ultimii 4 ani", a mai declarat premierul elen.

Creditorii-s de vina

Un recent sondaj GPO desfasurat in Grecia, arata ca peste jumatate din populatia tarii (56,3%) tinde sa dea vina pe creditori pentru actualul impas din relatia Atena-Bruxelles, in vreme ce doar 37,4% sustin ca vina revine guvernului Syriza.

Presedintele CE, Jean-Claude Junker, a reactionat dur la acuzele lansate de prim ministrul grec. "Nu am fost de acord cu cresterea TVA la medicamentre si energie electrica, iar premierul Tsipras cunoaste acest lucru", a mentionat oficialul european.

"Dezbaterea din Grecia si din afara tarii ar fi mult mai usoara daca guvernantii atenieni ar spune cu exactitate ceea ce li s-a propus de catre Comisia Europeana.

Ii invinovatesc pe oficialii eleni ca le comunica grecilor lucruri care nu corespund cu ceea ce i-am spus primului ministru", a declarat Junker.

De la Berlin, cancelarul Angela Merkel a dat asigurari ca se concentreaza inca pentru a gasi o solutie la criza din Grecia, dar nu a mai iesit la rampa in postura de mediator.