Bancile grecesti, recapitalizate cu 18 miliarde euro

Guvernul elen a aprobat recapitalizarea cu un total de 18 miliarde euro a celor mai mari patru banci grecesti, National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha si Piraeus, iar un oficial de la Atena a declarat ca institutiile ar putea primi banii inca de miercuri.

Bancile grecesti au nevoie de infuziile de capital pentru a putea recastiga accesul la operatiunile de finantare ale Bancii Centrale Europene (BCE), care a oprit saptamana trecuta tranzactiile cu unele institutii de credit elene pentru ca nu au suficient capital pentru a fi considerate solvabile.

Pierderile uriase inregistrate in martie, in urma acordului de restructurare partiala a datoriilor Greciei, au epuizat aproape in totalitate capitalul bancilor elene, iar autoritatile se grabesc sa finalizeze recapitalizarea, prin fondul grec de stabilitate bancara, institutie punte care ar trebui sa ajute institutiile de credit sa supravietuiasca crizei.

Fondul Elen de Stabilitate financiara a anuntat ca a aprobat distribuirea fondurilor, care vor lua forma unor titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF).

Institutia de la Atena a precizat ca va prezenta miercuri bancilor acordul, iar un oficial al fondului a adaugat ca banii vor putea fi trasi imediat dupa semnarea contractului.

Recapitalizarea bancilor elene, parte a acordului de finantare externa

Recapitalizarea bancilor elene este o portiune vitala a acordului de finantare externa de 130 miliarde euro incheiat de Grecia in martie cu UE si FMI pentru a evita falimentul.

Implementarea acordului este insa pusa sub semnul intrebarii de rezultatul neconcludent al alegerilor din 6 mai, care nu au dat o coalitie de guvernare.

Detaliile planului de recapitalizare de 50 miliarde euro pentru bancile elene nu au fost inca stabilite, din cauza impasului politic. Astfel, autoritatile trebuie sa gaseasca o solutie temporara pentru a mentine pe linia de plutire cele mai mari patru banci din tara pana la formarea unui nou guvern cu majoritate parlamentara, capabil sa finalizeze procesul.

Grecia a convocat un nou scrutin pentru 17 iunie, iar sondajele indica castiguri importante pentru partidele care se opun masurilor de austeritate din acordul cu UE si FMI. In acest context, liderii europeni sunt alarmati ca Grecia se indreapta catre faliment si colaps economic, iesirea tarii din zona euro fiind o posibilitate reala.

Grecii retrag inca de anul trecut banii din banci, iar trendul s-a accentuat semnificativ dupa alegerile din 6 mai.

Bancile grecesti si-au acoperit deficitul de finantare prin facilitatile Bancii Centrale Europene si prin facilitatea de urgenta pusa la dispozitie de banca centrala a Greciei, care vine insa cu dobanzi mai ridicate.

Valoarea datoriilor institutiilor financiare din Grecia

Astfel, institutiile financiare din Grecia au datorii de 73,4 miliarde euro la BCE si alte 54 miliarde euro la Banca Greciei, potrivit celor mai recente informatii, care dateaza din ianuarie.

Adunate, cele doua sume reprezinta aproximativ 77% din depozitele sectorului privat din sistemul bancar elen, de 165 miliarde euro la finele lunii martie.

National Bank of Greece, care detine in Romania Banca Romaneasca, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, Alpha si Praeus, prezente in Romania prin subsidiare cu aceleasi nume, vor primi cele 18 miliarde euro de la fondul elen de stabilitate financiara. Institutia de stat a primit 25 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor, in cadrul acordului de finantare externa.

Surse bancare au declarat pentru Reuters ca, tinand cont de numeroasele parti implicate in schema, inclusiv UE, FMI, BCE, Banca Greciei, EFSF si fondul elen de stabilitate, infuzia de capital va fi foarte complexa din punct de vedere tehnic.

EFSF vrea sa-si poata recupera obligatiunile "daca ceva nu merge", spre exemplu daca actionarii unei banci ar respinge conditiile planului de recapitalizare, atunci cand acesta va fi prezentat de viitorul guvern.

Banca Greciei vrea ca infuzia de capital sa aiba un caracter "cat mai permanent posibil", in timp ce Fondul elen de stabilitate vrea sa protejeze banii publici si sa se incadreze in limitele legii.