Odiseea despagubirilor de razboi: Cine mai datoreaza cui bani si in ziua de astazi

Grecii au pus sare pe rana in toiul negocierilor cu creditorii europeni: "Si cu despagubirile de razboi datorate de Germania cum ramane?" a fost intrebarea care a aprins ambele tabere.

Guvernul lui Alexis Tsipras nu reprezinta un caz singular in aceasta poveste intortocheata a despagubirilor de razboi datorate de tarile participante la conflagratiile mondiale.

Caile prin care invingatorii si-au recuperat daunele solicitate si cine mai ridica inca pretentii la sume colosale fac obiectul unui amplu reportaj al postului american CNBC.

Populism sau realitate ascunsa?

Saptamana trecuta, premierul grec Alexis Tsipras iesea la rampa pentru a cere despagubiri de 500 de miliarde de euro Germaniei, pentru prejudiciile aduse tarii sale in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Tsipras a cerut Berlinului restituirea valorilor furate in timpul razboiului, compensatii pentru infrastructura distrusa si restituirea "creditului de ocupatie".

Abordarea pare populista, in conditiile in care cele doua tari au semnat un acord prin care Grecia renunta la orice pretentii fata de Germania inca din anii '60.

Germania de Vest a achitat atunci 115 milioane de marci pentru pagubele produse de trupele de ocupatie in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Insa, problema operelor de arta insusite de nazisti este inca o chestiune fierbinte pentru multe tari care au fost sub ocupatie germana, iar tema datoriilor de razboi este inca actuala, in conditiile in care britanicii abia au apucat sa restituie populatiei, luna aceasta, sumele datorate pentru finantarea Primului Razboi Mondial.

Marii beneficiari

Marea Britanie, Grecia, Iugoslavia, Israelul si Uniunea Sovietica au fost printre marii beneficiari ai despagubirilor de razboi stabilite in urma tratatelor de pace incheiate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

"Ca un caz curios, americanii sunt singurii din grupul invingatorilor care au trebuit sa plateasca despagubiri", scrie CNBC.

In 1988, presedintele Ronald Reagan si-a cerut scuze in mod public americanilor de origine nipona care au fost incarcerati dupa intrarea tarii in razboi.

Supravietuitorii lagarelor deschise pe teritoriul Statelor Unite intre 1943-1945 au primit atunci cate 20.000 de dolari despagubire.

Intre guvernele invingatorilor si invinsilor discutiile s-au purtat insa pe alt ton si pe cu totul alte sume.

Germania a fost considerata principala vinovata si a trebuit sa plateasca despagubiri imense, dar chiar si acum se pune intrebarea daca nemtii si-au achitat intru totul datoria de razboi.

O despagubire prea mare

Initial, aliatii stabilisera un nivel al despagubirilor de razboi datorate de Germania in valoare totala de 320 de miliarde de dolari pentru pagubele provocate.

Cand au adaugat si restantele ramase de la plata datoriilor din prima conflagratie mondiala, Churchill, Stalin si Truman au descoperit ca suma nu putea fi platita de o Germanie devastata de razboi si epuizata de megalomania lui Hitler.

In cele din urma, in 1952, in cadrul Conferintei Datoriilor Externe ale Germaniei de la Londra, nivelul despagubirilor a fost ajustat la 7 miliarde de marci germane, la care se adaugau cele 7,3 miliarde datorate din Primul Razboi Mondial.

Totodata, s-a stabilit si impartirea tarii in Germania de Vest si Germania de Est, precum si demilitarizarea celor doua noi state create.

Dupa cum descria unul dintre participantii la conferinta: "nivelul despagubirilor ar trebui sa lase indeajuns de multe resurse de subzistenta populatiei germane pentru a nu apela la asistenta externa".

Mai devreme, in 1946, la Paris se stabilise faptul ca despagubirile puteau fi acordate atat sub forma de bani si obligatiuni de stat, cat si sub forma capitalului industrial.

Marea Britanie, Statele Unite, Franta si Iugoslavia si-au tras partea leului odata cu incheierea acestui acord.

Cat a mai ramas de plata?

Tot in 1952 a fost semnat un acord prin care se recunoaste o datorie a Germaniei de Vest de 3 miliarde de marci catre Israel si 450 de milioane de marci germane catre Congresul Mondial Evreiesc, o organizatie care reprezinta comunitatile de evrei din toata lumea.

Aceasta urma sa fie achitata in 12 ani.

In 2009, ministrul de Finante israelian, Yuval Steinitz, solicita, pe acelasi ton folosit de greci, plata altor sume cuprinse intre 450 de milioane si un miliard de euro drept despagubiri pentru munca silnica la care au fost supusi evreii in timpul Holocaustului.

Nimeni nu poate spune cu exactitate cat datora Germania la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si cat ar mai fi platit, tinand cont ca ocazional mai apar voci oficiale care acuza restante inregistrate de nemti la plata datoriilor de razboi.

Avem insa o estimare a sumei platite de germani pana in 2000.

Conform calculelor facute de Pablo De Grieff, autorul unui volum dedicat exact acestui subiect, Germania achitase despagubiri de razboi de 4,5 miliarde de dolari, pana in 1965, iar pana la inceputul acestui mileniu platise la 38,6 miliarde de dolari.

Despagubiri japoneze

Dupa 6 august 1945, Aliatii au fost nevoiti sa constate ca nici japonezii nu prea mai aveau cum sa plateasca despagubirile de razboi.

42% din averea tarii fusese pierduta in urma asaltului atomic dat de invingatori asupra insulei.

In 1951, Japonia semna insa, la San Francisco, un tratat prin care punea la dispozitia Crucii Rosii sumele necesare pentru plata treptata a despagubirilor datorate tarilor din Asia si Pacific, in mare parte acestea fiind alocate despagubirii familiilor si supravietuitorilor din lagarele de prizonieri administrate de japonezi.

In total, Japonia a platit 6,67 de miliarde de dolari prin Crucea Rosie, profesorul Christopher Gerteis, de la Universitatea din Londra amintind faptul ca guvernul nipon a reusit sa obtina pacea cu vecinii platind intr-un timp foarte rapid acele despagubiri.

"Practic, acestea au fost platite integral pana in 1960", a spus acesta.

Totusi, exista minoritati din Coreea de Sud si China care considera inadecvat gradul redus al acestor compensatii platite de japonezi, indiferent de tratatele semnate de atunci.

"Este o problema divizata pe paliere morale, legale si istorice, care ii afecteaza pe multi dintre acestia", mai spune profesorul Gerteis.

Aliatii Germaniei au platit si ei

Nu doar cele doua mari puteri ale Axei au avut de acordat despagubiri pentru distrugerile si crimele savarsite in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Aliatii regimului nazist au fost buni de plata, de asemenea.

Italia a inregistrat o datorie de razboi de 360 de milioane de dolari, pe care a trebuit sa o achite astfel: 125 de milioane catre Iugoslavia, 105 milioane catre Grecia, 100 de milioane catre Uniunea Sovietica, 25 de milioane de dolari Etiopiei si alte 5 milioane Albaniei.

Finlanda a platit direct 300 de milioane de dolari in 1952 catre Uniunea Sovietica, pentru razboiul dus pe frontul nordic.

Ungaria a inregistrat o factura de 200 de milioane de dolari catre Uniunea Sovietica si despagubiri de 100 de milioane de dolari catre Cehoslovacia si Iugoslavia.

Romania a platit Uniunii Sovietice, de-a lungul a opt ani, echivalentul a 300 de milioane de dolari in materii prime, incepand cu 12 septembrie 1944.

Bulgarii au scapat ceva mai ieftin, cu doar 70 de milioane de dolari despagubiri catre Grecia si 45 de milioane pentru Iugoslavia.

Vecinii de peste Dunare au achitat datoria tot in opt ani, in produse agricole si industriale.