Germania, locomotiva economica a Europei, are motorul inecat?

Economia Germaniei, cea mai puternica din zona euro, devine mult prea fragila pentru a scoate UE din criza financiara? Intrebarea vine pe fondul unei cresteri modeste. in al treilea trimestru al acestui an, de doar 0,1%, a produsului intern brut, si a unor masuri economice controversate.

"Lumea nu isi permite o decada europeana pierduta", este de parere Jacob Lew, secretarul Trezoreriei americane, citat intr-un material al The Economist.

In al treilea trimestru al acestui an, zona euro a crescut cu doar 0,6% la o rata anualizata, iar fenomenul nu este cauzat de tarile lovite sever de recesiune - Grecia a inregistrat cel mai mare avant economic in acest interval, iar Spania si Irlanda incep si ele sa isi revina -, ci de tarile cu economii solide care par sa oboseasca sa traga dupa ele intreaga zona euro. Germania, cea mai puternica dintre ele, este un exemplu elocvent in acest sens, in contextul unei cresterii economice de numai 0,1% in ultimele luni.

Masurile cancelarului german, Angela Merkel, sunt tot mai criticate, dat fiind ca Germania ar trebui sa se implice mai mult in stimularea consumului local si cresterea investitiilor. Astfel de masuri ar ajuta tari ca Franta si Italia, care traverseaza o perioada dificila, marcata de reforme structurale severe. Totodata, importurile mai mari ar reduce excedentul actual al Germaniei, cel mai mare din lume si principalul motiv al dezechilibrelor europene si nu numai.

Stimularea cererii ar duce la majorarea preturilor, care ar putea salva zona euro de la deflatie. De altfel, preturile in UE au crescut la o rata anualizata de 0,4% in luna octombrie, mult sub pragul de 2% setat de Banca Centrala Europeana (BCE).

Astfel de masuri sunt sustinute si de nume importante din Germania. Marcel Fratzscher, consilier al ministrului economiei, Sigmar Gabriel, considera la randul sau ca Germania ar trebui sa isi sporeasca investiile pentru binele propriu. Wolfgang Schauble, ministrul finantelor, a promis ca fondurile alocate investitiilor vor fi suplimentate cu 12,5 milioane de euro, de-a lungul a trei ani, incepand cu 2016, pe langa cele 5 miliarde de euro alocate investitiilor destinate construirii de autostrazi si poduri. Si totusi, cand cresterea economica este de doar 0,1%, sumele sunt departe de a fi substantiale. Iar deficitul bugetar nu se va majora, in conditiile in care prioritatea principala a lui Wolfgang Schauble este "zeroul negru": echilibrarea bugetului in 2015.

In ultima luna, deciziile Angelei Merkel au fost aspru criticate de catre expertii economici care consiliaza guvernul, in conditiile in care cancelarul german a marit pensiile mamelor si a permis pensionarea chiar si la varsta de 63 de ani pentru germanii cu o vechime suficienta in munca.

Spinoasa este si problema cresterii salariului minim pe economie, ce va intra in vigoare din ianuarie, la 8,50 euro/ora. Desi intentia este aceea de a spori cererea interna, Christoph Schmidt, presedintele consiliului de experti economici ai guvernului german, este de parere ca masura va duce la disponibilizarea de angajati. O alta greseala, sustine Schmidt, este si politica energetica, confuza care subventioneaza energiile eco si reduce treptat energia nucleara, ce nu va face decat sa majoreze cheltuielile companiilor. Nu in ultimul rand, o decizie neinspirata este si cresterea chiriilor care cel mai probabil va descuraja construirea de noi proprietati.

Ce se poate face, in acest context? In conditiile in care inflatia scazuta a Germaniei este un semn evident de slabiciune si un semnal de alarma pentru alte tari din zona euro, Hans-Werner Sinn, presedintele CES-Ifo, grup de cercetare patronat de Centrul pentru Studii Economice al Universitatii din Munchen, scopul final al reformelor este acela de a reduce preturile in sudul zonei euro prin raport la cele practicate in nordul UE, pentru a reflecta corect productivitatea scazuta. Cu toate acestea, Sinn recunoaste ca aceasta reforma ar insemna ca Germania sa aiba o inflatie de 5% in urmatorii 10 ani sau deflatia in zona de sud sa se situeze la un nivel similar, ori o combinatie a acestor doua fenomene.

Evolutia catre atingerea acestui scop este lenta. Salariile in Germania cresc doar putin mai repede decat media la nivelul intregii zone euro, iar costul fortei de munca in Germania s-a majorat cu 2,3% in 2013 si cu 1,7% in prima jumatate a lui 2014, comparativ cu cresterea de 1,2%, respectiv 0,7% a zonei euro. In conditiile unei evolutii atat de incete, Europa va fi norocoasa daca va avea o singura decada pierduta.

România, în topul european al unui sector economic cheie. Producția a crescut mai mult decât în zona euro

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările membre cu cele mai importante creşteri...