Forta eliberatoare a Brexitului

Vineri, 17 Februarie 2017, ora 11:22
1999 citiri
Forta eliberatoare a Brexitului

Referendumul din 23 iunie 2016 referitor la ramanerea sau retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeana a socat fara indoiala cu rezultatul subversiv al Brexitului, care reprezinta prima mare infrangere dureroasa a Uniunii Europene aflata sub control german, a bancilor si a firmelor multinationale - sistemul economic si politic dominant, britanic si european.

Britanicii in asamblu nu sunt poporul unui protectorat cu mentalitate de vasal ci poporul mandru al unei tari foarte mari ce a existat ca imperiu in secolele trecute iar in prezent se numara printre cele mai puternice economii ale lumii. Britanicii deci, care sunt dealtfel si invingatorii a doua razboaie mondiale, si-au creat o mentalitate si un comportament extrem de respectabile.

Drept consecinta, niciodata cetatenii britanici, care au rezistat cu rabdare si curaj nemaiintalnit in Al Doilea Razboi Mondial bombardamentelor violente ale inzestratei masinii aviatice de razboi naziste, nu ar fi putut sa accepte sub presiunea impactului rezultatelor economice de scurta durata datorate Brexit-ului, dominatia si hegemonia germana asupra Uniunii Europene.

Astfel, surpriza de necrezut a liderilor politici germani si a birocratilor distanti de la Bruxelles datorata rezultatului uimitor eliberator in acea dimineata insorita si plina de speranta pentru oamenii de rand a zilei de 24 iunie 2016, dar si socul recentei victorii a lui Donald Trump in SUA, nu se coexista in nici un caz cu buna cunoastere a istoriei si analiza profunda a datelor.

Efortul neobosit al Germaniei de a supune unui control total popoarele europene si a distruge inca o data continentul european, nu cu forte militare ca in trecut ci prin mijloace financiare, prezinta cararacteristici anistorice similare.

Germanii, care nu pot controla sub nici o forma marea lor putere politica si economica, este evident ca ignora in totalitate istoria si astfel se afla in acest moment cu determinism matematic in pragul unei noi infrangeri ce va avea loc odata cu dizolvarea sigura a Uniunii Europene ce se prefigureaza.

Uniunea Europeana, ce a inlocuit in 1993 in baza tratatului de la Maastricht C.E.E. de pana atunci, constituie in principiu o uniune politica si economica din start nefireasca si defectuasa a unor state cu nivel politic, juridic, financiar, militar si cultural diferit dar si o uniune a unor popoare ce se simt straine unele fata de altele, fara sentimente fratesti de intraajutorare si solidartate. Astfel, declaratiile bombastice si viziunile nerealiste despre o Uniune Europeana democratica si prospera de la un cap la altul nu au putut decat sa fie lamentabil desmintite.

Germania, profitand de consecintele crizei izbucnite in septembrie 2008 odata cu colapsul rasunator al bancilor (Lehman Brothers) si invocand desigur Tratatul de stabilitate de la Maastricht precum si necesitatea promovarii pachetului de reforme necesare intampinarii consecintelor negative ale crizei, aplica de atunci cu hegemonism excesiv o forma de totalitarim financiar, cu predilectie in detrimentul celor mai slabe state-membre aflate la periferia Europei.

Planurile financiare antipopulare ale celei mai severe austeritati neoliberale impuse de Berlin au distrus cu adevarat societatile tarilor sudului european. In Grecia, care reprezinta cu siguranta exemplul cel mai caracteristic al aplicarii experimentale a acestor politici absurde si irationale, somajul a crescut dramatic la o rata de 26,8% din forta de munca, iar un procent de 36% din populatia elena traieste sub limita saraciei.

In Italia, 24,4% din populatie se confrunta cu pericolul saraciei si al izolarii sociale. In Spania, 22,2% din gospodarii traiesc sub limita saraciei iar mai mult de unul din trei copii - adica 2,6 milioane - se confrunta cu pericololul saraciei si al izolarii sociale. In Portugalia, unul din patru copii traieste sub limita saraciei si in total 2 milione de oameni -adica 20% din populatia portugheza - traiesc in saracie si mizerie.

In aceeasi perioda, Germania evident a beneficiat de avantaje financiare. Profiturile cele mai importante ale acesteia au rezultat din transferul banilor investitorilor in obligatiunile germane cu "risc scazut" datorita crizei ce afecteaza zona Euro.

Mai exact, dupa 2009, randamentele obligatiunilor germane au ajuns la fundul butoiului, iar in unele cazuri (de exemplu obligatiunile pe 5 ani) la dobanzi negative. Adica, Germania nu numai ca nu plateste ca sa se imprumute, ci datorita nesigurantei existente in Zona Euro este platita pe deasupra de investitori pentru a-si asigura banii.

Astfel, in perioda 2010-2015, Germania a reusit sa economiseasca in total suma de 100 de miliarde de euro ce reprezinta 3% PNB german, si asta exact datorita micsorarii dramatice a costului de creditare.

Astfel, este mai mult decat evident pentru orice observator bine intentionat ca Uniunea Europeana si bineinteles zona extrem de neoliberala a Euro, functioneaza in favoarea Germaniei hegemonice si dominante si in detrimentul celorlate tari membre, mai ales in defavoarea tarilor sudului european.

Excedentele comerciale foarte inalte realizate de Germania - de exemplu in 2013 excedentul comercial a fost de 200 de miliarde de euro - ce o mentin pe pozitia unui stat deosebit de competitiv, se datoreaza cu siguranta economiei puternice germane, sunt insa revoltator amplificate si de sistemul numismatic nedrept al zonei Euro.

Germania, pentru prima data dupa multi ani, in afara infloririi economice, a evoluat intr-un jucator international de prima talie, dat fiind faptul ca conducerea ei politica se afla pe pozitia cheie de a reprezenta restul tarilor europene fara a intreba pe vreuna dintre ele.

Astfel, retragerea din Uniunea Europeana a Marii Britanii, care este prima forta militara, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU si a treia tara din punct de vedere al contributiei la bugetul comunitar, aduce o lovitura iremediabila statutului international al Uniunii Europene si in primul rand statutului Germaniei.

In acelasi timp, organele institutionale ale Uniunii Europene si procedurile de adoptare a hotararilor sunt lipsite de legimitate democratica fiind distante si inaccesibile pentru simplul cetatean european.

Se observa cu usurinta deci un deficit democratic profund ce cotravine direct tratatelor fondatoare ale Uniunii Europene si incalca brutal nucleul valoric initial declarat al acesteia.

Popoarele europene nu exercita nici cea mai mica influenta directa asupra institutiilor importante de adoptare a deciziilor Uniunii Europene - adica a Consiliului European cu rol puternic centralizant si Comisiei Europene cu caracter intens birocratic si tehnocratic - iar institutiile respective nu au absolut nici o obligatie de a raspunde in fata cetatenilor acesteia.

Pe de alta parte, Parlamentul ales direct al Uniunii Europene, cu sediul la Strasbourg, nu are nici pe departe atributii suficiente continuand sa fie o veriga slaba.

In concluzie, Uniunea Europeana ce a decazut intr-o forma de colonie germana, in ciuda iluziilor cultivate de unele cercuri politice, nici nu se va shimba, nici nu se va imbunatati, nici nu va prezenta vreodata o fata democratica si sociala.

Prin urmare, a venit momentul ca tarile inrobite in Uniunea Europeana si zona Euro sa urmeze exemplul luminos al Marii Britanii si poporului britanic falnic, sa rupa lanturile de fier si sa se elibereze, privind astfel cu speranta si optimism viitorul.

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena in 1967. Este romancier, poet si economist cu studii postuniverstare in economia turismului. Articole ale acestuia au fost republicate in ziare, reviste si site-uri din intrega lume. Poezii ale sale au fost traduse in engleza, franceza si spaniola si au fost publicate in reviste literare si in paginile literare ale ziarelor. A editat sapte carti cu poezii si doua romane. Cele doua romane si trei carti cu poezii au fost editate in USA si Marea Britanie.

#efecte Brexit, #hegemonie Germania , #Germania