Munca de Sisif. Ce hopuri are de depasit Macron in Franta

Promisiunile presedintelui Emmanuel Macron de a redresa economia Frantei si a initia o reforma in interiorul UE au cel putin un pilon de sprijin, acum ca liderul de la Elysse e pe punctul de a avea control asupra Parlamentului, dar acest lucru nu inseamna a sarcina sa va fi usor de dus la capat.

In acelasi timp, prezenta redusa la vot din cadrul alegerilor parlamentare demonstreaza un scepticism major al populatiei, in vreme ce proiectul reformist european s-ar putea lovi de opozitia Germaniei, relateaza CNN Money.

Pe plan intern, Macron are de infruntat un somaj ridicat, o crestere economica anemica si un deficit bugetar ridicat, iar planurile sale de a restructura sectorul bugetar pentru a reduce nivelul cheltuielilor, ca si intentia de a relaxa legislatia muncii s-ar putea izbi de masurile de protest ale sindicatelor.

Insa, o analiza Capital Economics arata ca masurile reformiste ar putea adauga intre 1 si 5 procente la cresterea economica a Frantei pe toata durata mandatului prezidential.

Somajul de 10% este una dintre cele mai serioase probleme si se datoreaza, in principal, sistemului de munca extrem de rigid din Hexagon.

Companiile sunt reticente in a angaja noi persoane, deoarece costul unei eventuale concedieri a acestora se anunta prohibitiv. O eventuala modificare a legislatiei si o flexibilitate adaugata la programul saptamanal de lucru de 35 de ore se vor dovedi piedici serioase in calea lui Macron, cred analistii.

"Ca si alti presedinti dinantea sa, e de asteptat sa se confrunte cu proteste masive pe acest set de legi, lucru care l-ar putea forta sa amane reformele", considera Jennifer McKeown, economist sef pentru Europa la Capital Economics.

Nu este de ignorat nici faptul ca restructurarea sistemului bugetar prevede o reducere a 120.000 de posturi, inchiderea lor urmand sa se faca prin eliminarea angajatilor ajunsi la pragul de pensionare.

In Europa, lucrurile vor fi si mai dificile, in contextul in care Macron vrea ca zona euro sa aiba propriul sau buget, parlament si guvern, iar BCE sa recurga la vanzarea de obligatiuni prin care sa se finanteze investitiile in interiorul uniunii monetare.

Cel mai mare oponent al acestor idei s-ar putea sa fie chiar Angela Merkel, a carei viziune despre austeritate nu s-a schimbat in ultimii ani.

"Germania nu va abdica de la rolul de gardian al regulilor din zona euro", sustine Susi Dennison, director in cadrul Consiliului European pentru Afaceri Externe. Cu toate acestea, Dennison nu exclude ideea unui compromis facut de Merkel.

"Mesajul transmis de Berlin este ca incearca sa il accepte pe Macron, asa ca am putea asista la un compromis facut in privinta stabilirii unui buget comun in zona euro", a explicat Susi Dennison, mentionand ca semne de cooperare stransa se intrevad si in sectorul Apararii.